Studiu: 14% din recifele de coralii au dispărut în mai puțin de un deceniu – Cronica de Mediu

1. Guvernul s-a angajat față de autoritățile europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să pună în vigoare, până cel târziu în ultimul trimestru din 2023, un cadru legislativ de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire, care să include măsuri de diversificare a mixului energetic prin renunțarea la lemn ca sursă de combustibil în acest sector. Potrivit datelor oficiale, în prezent, circa jumătate dintre gospodăriile din România se încălzesc cu sobe alimentate cu lemne, procentul ajungând la peste 80% în mediul rural. (Profit.ro)

2. Temperatura medie la stația Amundsen – Scott, din Antarctica, între aprilie și septembrie, a fost de -61 Celsius, cea mai scăzută înregistrată din 1957 până în prezent. Iarna care s-a încheiat a fost cu 4,5 grade mai friguroasă decât media ultimilor 30 de ierni de la Polul Sud. (WashingtonPost)

3. Emisiile globale de CO2 revin la nivelul pre-COVID, CO2 în august 2021 este deja cu 1% mai mare decât august 2019 și este cu 6% mai mare decât august 2020. (CarbonMonitor.org)  

4. 14% din recifele de coralii au dispărut în mai puțin de un deceniu, arată un studiul. În cea mai mare analiză a sănătății recifelor de corali întreprinse vreodată, oamenii de știință au descoperit că între 2009 și 2018 lumea a pierdut aproximativ 11.700 km pătrați de corali –  mai mult decât toți coralii vii din Australia. Între timp, raportul a constatat că algele de recif, care cresc atunci când coralul este stresat, au crescut cu 20% între 2010 și 2019.(TheGuardian.com)

5. S-au identificat catalizatori care pot converti dioxidul de carbon în combustibil.Folosind un supercalculator și modelare teoretică, cercetătorii au identificat un grup de catalizatori monoatomici care pot converti dioxidul de carbon, gaz cu efect de seră, în combustibilul dorit. Reacția chimică va putea fi controlată prin accelerarea, încetinirea sau oprirea acesteia. Realizarea va permite dezvoltarea de sisteme ce vor transforma dioxidul de carbon în sursă de energie sustenabilă și curată. (Psy.org)

6. Google interzice anunțurile privind conținutul, inclusiv videoclipurile YouTube, cu afirmații false despre schimbările climatice. De ce contează: este una dintre cele mai agresive măsuri pe care le-a luat o platformă tehnologică majoră pentru a combate dezinformarea schimbărilor climatice. Agenților de publicitate și editorilor Google, precum și creatorilor YouTube, li se va interzice să realizeze venituri din publicitate din conținutul care contravine „consensului științific bine stabilit cu privire la existența și cauzele schimbărilor climatice”, a declarat într-un comunicat echipa de reclame a companiei. (Axios.com)

7. Casele izolate cu ciuperci au amprentă zero în emisiile de carbon, sunt accesibile și mai rezistente. Miceliul, o „rețea de filamente albe fine” realizate din rădăcinile care leagă ciupercile, este componenta principală a produselor de izolație pe care compania le proiectează și le fabrică. Aceasta este cultivată de companie, utilizând subproduse agricole ale ciupercii. În comparație cu originile spumei – combustibilii fosili – avantajul este clar. (Designtaxi.com)

8. Premiul Nobel pentru fizică, acordat pentru studiul rolului umanității în schimbarea climatului. Trei oameni de știință au primit marți premiul Nobel pentru fizică pentru lucrări esențiale în rolul înțelegerii modul în care se schimbă clima Pământului, identificând efectul comportamentului uman asupra acestor schimbări și, în cele din urmă, prezicând impactul încălzirii globale. Câștigătorii au fost Syukuro Manabe de la Universitatea Princeton, Klaus Hasselmann de la Max Planck Institute for Meteorologydin Hamburg, Germania și Giorgio Parisi de la Universitatea Sapienza din Roma.(Nytimes.com)

9. Turcia ratifică Acordul de la Paris, devenind ultima țară G20 care a aderat. Parlamentarii Turciei au aprobat miercuri unanim Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, care are ca scop limitarea încălzirii globale la mult sub 2 grade Celsius (3,6 grade Fahrenheit) în comparație cu nivelurile pre-industriale. Deși una dintre primele țări care a semnat acordul în aprilie 2016, Turcia a renunțat la ratificarea acestuia până acum, încercând să fie reclasificată ca țară în curs de dezvoltare, mai degrabă decât țară dezvoltată. Asta ar însemna că nu se va confrunta cu obiective atât de dure de reducere a emisiilor și ar beneficia de sprijin financiar. (EcoWatch.com)

10. Studiu: Oamenii sub 40 de ani vor experimenta „o viață fără precedent” a dezastrelor climatice. Persoanele născute în 2021 vor experimenta catastrofal mai multe dezastre climatice comparativ cu persoanele născute în urmă cu 60 de ani, potrivit unui studiu recent publicat în revista „Science” – la fel și persoanele care trăiesc astăzi și care au sub 40 de ani. Autorul principal al studiului, Wim Thiery, a explicat într-o declarație publicată de Imperial College London că „persoanele mai tinere de 40 de ani vor trăi o viață fără precedent chiar și în cele mai stricte scenarii de atenuare a schimbărilor climatice”. Cercetătorii au analizat diferitele expuneri generaționale la dezastre ecologice, inclusiv secete, valuri de căldură, culturi agricole pierdute, inundații și incendii. (Fox13news.com)