Sonda spațială Parker Solar Probe s-a apropiat la numai 6,1 milioane de kilometri de Soare – Cronica Spațială

1. NASA a oferit detalii complete despre survolul realizat de sonda spațială Parker Solar Probe în apropierea Soarelui în 24 decembrie. Sonda spațială a ajuns până la 6,1 milioane de kilometri distanță de suprafața Soarelui și a traversat regiunea cu o viteză de 692.000 km/h, iar temperatura maximă suportată a fost de 982 de grade Celsius. Practic, sonda spațială a devenit vehiculul spațial care s-a apropiat cel mai mult de Soare. Inginerii NASA au confirmat că sonda funcționează la parametri normali după această misiune. Sonda va efectua alte 4 orbite asemănătoare în acest an și are potențialul de a colecta date care să ofere informații noi despre modul în care funcționează Soarele. (NASA)

2. Statele Unite au avut peste 150 de lansări de misiuni spațiale în 2024, mult peste cele 68 de lansări ale Chinei. Totuși, China și-a doborât propriul record de 67 de lansări înregistrat în 2023, chiar dacă printre ele se numără și două lansări ratate. Între timp, Rusia a înregistrat doar 17 lansări pe parcursul anului trecut. (SpaceNews)

3. Astrofizicienii de la Universitatea din California susțin că dovada existenței materiei negre poate fi identificată în primele 10 secunde ale exploziei unei supernove, dacă un astfel de eveniment cosmic ar fi observat în timp real cu instrumentele tehnice necesare. Aceștia admit însă că șansele ca omenirea să observe un astfel de eveniment cosmic sunt asemănătoare cu câștigarea marelui premiu la loterie. (Science Alert)

4. NASA a publicat un document despre cum ar trebui să abordeze misiunile spre Marte în următorii 20 de ani. Oficialii agenției afirmă că, pentru a rămâne relevantă în concurența cu alte state precum China sau India, NASA trebuie să adopte o strategie nouă, cu misiuni mai frecvente la costuri de dezvoltare mai mici în locul misiunilor majore care au loc rar. (NASA)

5. O echipă de cercetători de la Institutul de Științe din Tokyo a realizat un studiu computerizat pe baza căruia susține că inelele lui Saturn ar putea fi la fel de vechi ca și planeta în sine, care s-a format în urmă cu circa 4,5 miliarde de ani. Studiul contrazice practic datele obținute de sonda spațială Cassini în 2004, care au arătat că inelele lui Saturn au o vârstă mult mai mică decât planeta, de 100 – 400 de milioane de ani. (Nature Geoscience)

6. Astronomii au descoperit în mod accidental o clasă nouă de explozii de lumină care nu seamănă cu exploziile cosmice cunoscute până acum. Noua clasă de explozii a primit numele milinovă. În total, astronomii au identificat 28 de milinove în Marele Nor al lui Magellan și Micul Nor al lui Magellan, două galaxii satelit ale galaxiei noastre. (Astrophysical Journal Letters)

7. Astrofotograful Michael Karrer a realizat o serie de imagini cu planeta Jupiter care au scos în evidență că în prezent au loc două furtuni majore într-o regiune cunoscută sub numele de Centura Ecuatorială de Sud. Cercetătorii anticipează că cele două furtuni vor genera o „ploaie” de fulgere verzi, însă afirmă că acestea nu vor rezista în timp la fel de mult precum celebra furtună Great Red Spot. (Astronomy)

8. Astronomii au identificat o cometă între Jupiter și Neptun care are în compoziție un amestec neobișnuit de gheață și gaze, ceea ce o face diferită de cometele cunoscute până în prezent. Cometa are o compoziție de monoxid de azot și dioxid de azot la suprafață și dioxid de carbon și metan la coadă. (Space)

9. Cercetătorii au dezvoltat o metodă prin care anticipează că ar putea descoperi eventuale megastructuri artificiale construite în spațiul cosmic de civilizații extraterestre. Metoda se numește Inelul lui Dyson și permite identificarea unei regiuni cu energie intensă în jurul unui pulsar care ar putea fi generată de prezența unor astfel de megastructuri artificiale. Totuși, astfel de fenomene sunt frecvente în mod natural, motiv pentru care metoda nu poate fi considerată precisă. (Popular Mechanics)

10. Astronomul român Adrian Șonka a publicat un ghid cu principalele evenimente astronomice ale anului 2025. Unul dintre cele mai interesante va fi eclipsa parțială de Soare din 29 martie, care va fi vizibilă și din partea de nord-vest a României, inclusiv din Timișoara, Arad, Oradea sau Satu Mare. (Sonkab)