S-a votat proiectul de lege care prevede extinderea prerogativelor avocaților – Cronica Juridică

Romania

1. În contextul dezvoltării bio-tehnologiei și experimentelor în hibridizare – combinarea materialului genetic uman cu cel al altor specii – se pune problema definirii conceptului de ființă umană. Însă discuțiile juridice și etice legate de hibridizare nu sunt recente, primul experiment fiind făcut în 2003, prin fuzionarea unor celule umane cu celule provenite de la iepuri. O opinie juridică argumentează de ce este imperios necesar să definim cât mai curând conceptul de ființă umană. (Link)

2. Uniunea Națională a Barourilor din România a anunțat că s-a votat proiectul de lege care prevede extinderea prerogativelor avocaților. După intrarea în vigoare a legii, avocații pot atesta înscrisuri în materie comercială, pot solicita și primi certificate de cazier judiciar și de stare civilă, putând semna pentru clienții comercianți în relațiile cu Registrul Comerțului. (Link)

3. O clarificare despre practica neunitară privind penalitățile de întârziere stabilite prin clauze contractuale, în cuantum de 2% pe zi de întârziere sau chiar mai mult, argumentează că instanțele trebuie să identifice, în primul rând, normele naționale aplicabile în diferite domenii similare cazului și să stabilească nivelul rezonabil al daunelor moratorii. De asemenea, jurisprudența CJUE poate fi relevantă pentru stabilirea caracterului excesiv al unor penalități și ajuta la evitarea aplicării automate a unor dispoziții legale. Judecătorului îi revine așadar sarcina de a identifica legea aplicabilă și de a analiza circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei pentru a putea decide dacă un anumit cuantum al penalităților impuse de creditorul unei obligații este abuziv sau disproporționat. (Link)

4. O femeie de 54 de ani din Cehu Silvaniei, județul Sălaj, a fost condamnată la un an și șase luni închisoare cu suspendare și șaizeci de zile muncă în folosul comunității, la Parohia Ortodoxă Cehu Silvaniei sau Biserica Reformată Cehu Silvaniei pentru evaziune fiscală. Femeia și-a recunoscut vinovăția, și anume că în perioada 2013-2018 a realizat venituri din videochat în sumă de 58.000 lei, pe care nu a declarat-o organelor fiscale pentru impozitul pe venit și contribuții la sănătate. Inculpatei I s-a aplicat și pedeapsa complementară privind exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 1 an. (Link)

Europa

5. Un grup de copii și tineri adulți din Portugalia au introdus o acțiune privind schimbările climatice la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Strasbourg, în care pretind că guvernele le pun în pericol viitorul prin incapacitatea de a reduce emisiile. Cei patru copii și doi tineri au inițiat acțiunea împotriva a 33 de țări, cu sprijinul Global Legal Action Network, centre juridice finanțate prin campanii de crowd funding, care acționează împotriva amenințărilor schimbărilor climatice asupra vieții și sănătății fizice și mintale. Dacă vor avea succes, atunci vor putea forța țările să reducă emisiile de carbon. Țările vizate sunt Marea Britanie, Elveția, Norvegia, Rusia, Turcia și Ucraina. ”Scopul nostru în aducerea acestui caz la CEDO este să încurajăm instanțele interne să ia decizii care să forțeze guvernele europene să ia măsurile necesare pentru a răspunde urgenței climatice” a declarat Marc Willers QC of London”s Garden Court Chambers, coordonatorul juridic al cazului. Gerry Liston, ofițerul juridic al Global Legal Action Network a adăugat: ”Acest caz este inițiat într-un moment în care guvernele europene își propun să cheltuie miliarde pentru a revitaliza economiile lovite de Covid-19. Dacă sunt serioase cu privire la obligațiile lor legale de a preveni catastrofa climatică, vor folosi acești bani pentru a asigura o tranziție radicală și rapidă de la carburanții fosili. Pentru UE, în mod specific, aceasta înseamnă un angajament de reducere cu minim 65% a emisiilor până în 2030. Nu există recuperare economică reală, dacă nu este o recuperare verde”. (Link)

6. Marian Kocner, unul dintre cei mai puternici și bine conectați oameni de afaceri din Slovacia, a fost achitat joi, 3 septembrie, după opt luni de proces, fiind acuzat că ar fi ordonat uciderea unui jurnalist de investigație, care a amenințat că va expune o rețea de corupție ce implica atât elita politică, cât și pe cea corporatistă și a crimei organizate. Decizia, pronunțată de instanța penală specială care are competență asupra cazurilor serioase, poate fi atacată la Curtea Supremă a Slovaciei. Jurnalistul Jan Kuciak, în vârstă de 27 de ani a fost împușcat și ucis împreună cu logodnica sa, Martina Kusnirova, în februarie 2018, în casa sa din Velka Maca, un sat din afara capitalei Bratislava. Corpurile lor au fost descoperite la câteva zile după asasinat, iar probele au condus la supoziția că jurnalistul a fost ținta unui asasinat. Uciderea sa a declanșat cele mai puternice proteste din Slovacia, de la revoluția de catifea din 1989. Sutele de mii de protestatari au cerut o investigație amănunțită și au condamnat corupția sistemică din Slovacia. Familiile victimelor au părăsit instanța în lacrimi, după ce judecătorul a anunțat verdictul și au declarat că vor face apel la Curtea Supremă. Sentința a fost un șoc pentru mulți observatori din Slovacia, iar experții spun că va exacerba lipsa de încredere pe care mulți slovaci déjà o au în sistemul de justiție și statul de drept din țara lor. Sociologul Michal Vasecka, de la Bratislava Policy Institute a declarat că ”în pofida faptului că respect decizia curții, nu cred că s-a făcut dreptate, iar ceea ce este mai rău cred că nimeni nu a căutat să se facă, din capul locului”. Un alt acuzat în dosar, un fost soldat, Tomas Szabo, a fost găsit vinovat și condamnat la 25 de ani închisoare. (NYTimes)

7. O curte de apel din Olanda a decis vineri, 4 septembrie, că liderul extremei drepte olandeze Geert Wilders este vinovat de insultarea unui grup și discrimare, pe data de 19 martie 2014, când acesta și-a întrebat suporterii, la un miting, dacă doresc ”mai mulți sau mai puțini marocani” în Olanda. Instanța nu a impus nicio sancțiune sau măsură asupra lui pentru aceasta. Wilders a fost achitat și de alte acuzații. Partidul său este al doilea cel mai mare partid din Parlamentul olandez, iar Wilders consideră că procesul a avut natură politică. (AlJazeera)

SUA

8. Curtea de Apeluri a Circuitului Nouă a decis miercuri, 2 septembrie, că programul guvernului SUA privind supravegherea în masă, expus public de Edward Snowden acum șapte ani a fost ilegal. Hotărârea a fost emisă în cadrul unui proces în care sunt judecați patru membri ai diasporei somaleze, care au fost condamnați pentru că au trimis sau au conspirat să trimită bani pentru a sprijini o organizație teroristă în Somalia. Instanța a stabilit că strângerea în secret a milioane de înregistrări ale telefoanelor americanilor violează Actul de Supraveghere a Informațiilor Străine, pe care guvernul american și-a justificat programul de supraveghere în masă. Curtea a explicat că programul a fost ilegal, întrucât guvernul a eșuat să satisfacă cerința acestei legi, aceea ca guvernul să facă întâi dovada ”relevanței într-o investigație anume autorizată”, înainte de a colecta datele înregistrărilor. Snowden și-a exprimat aprobarea pentru decizia instanței într-un tweet, spunând că ”niciodată nu mi-am imaginat că voi trăi să vad instanțele noastre condamnând activitățile NSA ca ilegale și, în aceeași decizie, să mă menționeze pentru că le-am expus”. (Link)

Global

9. Fostul lider al Khmerilor Roșii, Kaing Huek Eay, cunoscut ca ”Olandezul” a murit în închisoare miercuri, 2 septembrie. Camera de Procese a Curților Extraordinare din Cambodgia l-a condamnat pe Kaing în 2010 pentru multiple crime de război și crime împotriva umanității la 35 de ani închisoare. În calea de atac la Curtea Supremă, sentința a fost modificată și a fost condamnat la închisoare pe viață în 2012. Condamnările au inclus infracțiunile de persecuție, sclavie, deținere ilegală și tortură, precum și uciderea cu voință, tratemente inumane, cauzarea de bunăvoie a unor suferințe extreme, deprivarea prizonierilor de război sau a civililor de dreptul de a avea un proces just și organizat și deținerea ilegală a unor civili. Regimul comunist al Khmerilor Roșii a condus Cambodgia sub leadership-ul Pol Pot, după izbucnirea conflictului armat dintre Kampucia Democrată (astăzi Cambodgia) și Vietnam. Regimul Pol Pot a ucis 1.7 milioane de cambodgieni prin execuții și înfometare. Conflictul a durat până în 1979, când Vietnam a eliminat regimul comunist. Cauza morții lui Kaing Huek Eay, 77 de ani, nu a fost dezvăluită. (Link)

10. Autoritățile iraniene au comis violări masive ale drepturilor omului în timpul protestelor din 2019, conform unui raport publicat miercuri, 2 septembrie, de Amnesty International. Protestele au fost generate de mărirea prețurilor la carburanți. Reacția guvernului a cauzat sute de morți, prin folosirea deliberată a forței letale, precum și arestarea a 7000 de persoane. Raportul a identificat numeroase violări ale drepturilor omului, printre care deținerea arbitrară, dispariții forțate, tortură și alte tratamente inumane, precum și încălcarea flagrantă a dreptului la un proces corect. Amnesty International a descoperit că forțele guvernamentale au torturat în mod regulat bărbați, femei și chiar copii pentru a obține confesiuni cât timp erau în detenție. Victimele au fost torturate fizic și au fost private de mâncare și apă. De asemenea au fost izolate complet singure, timp de luni de zile. Amnesty a cerut Iranului eliberarea tuturor celor care sunt încă închiși pentru protestarea pașnică, precum și o investigație extinsă și acuzarea celor care au participat în torturarea și închiderea protestatarilor. (Link)