România are termen de la Uniunea Europeană să reducă la jumătate valorile poluanților din aer, până la 1 ianuarie 2030 – Cronica de Mediu

1. Organizația Maritimă Internațională (OMI) a ajuns la un acord istoric care impune amenzi navelor care depășesc pragurile de emisii de CO₂. Începând din 2028, navele care emit peste limitele stabilite vor fi supuse unor penalități de până la 380 de dolari pe tonă de CO₂. Un sistem de comercializare a creditelor va recompensa navele care depășesc obiectivele. Deși acestea reprezintă un progres, criticii susțin că măsurile nu sunt suficiente pentru a atinge un nivel net zero de emisii până în 2050. (Thetimes.com)

2. Administrația Trump propune reduceri semnificative in domeniul cercetării climatice. Administrația Trump intenționează să reducă fondurile pentru Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) cu 1,7 miliarde de dolari, vizând programele de cercetare climatică. Propunerea include eliminarea Biroului de Cercetare Oceanică și Atmosferică și redirecționarea resurselor către producția de combustibili fosili. Criticii avertizează că acest lucru ar putea submina grav știința climatică și eforturile de protecție a mediului din SUA. (Axios.com)

3. Casa Albă a încetat finanțarea Programului american de cercetare privind schimbările globale (USGCRP), punând în pericol viitoarea evaluare națională a climei. Această măsură desființează un organism interinstituțional esențial, responsabil cu coordonarea cercetării climatice în cadrul a 15 agenții federale, stârnind îngrijorări cu privire la angajamentul guvernului SUA de a aborda schimbările climatice. (Theguardian.com)

4. Tarifele au impact si asupra lanțurilor de aprovizionare cu energie curată. Impunerea de tarife globale de către președintele Trump poate duce la o reducere marginală, pe termen scurt, a emisiilor de gaze cu efect de seră, datorită unei posibile încetiniri a comerțului internațional și a activității economice. Cu toate acestea, experții în domeniul climei avertizează că această reducere este probabil să fie temporară și compensată de consecințele negative pe termen lung. Tarifele afectează în mod disproporționat sectorul energiei nepoluante, în special pentru că China, care produce peste 80% din panourile solare și bateriile de rețea din lume, este puternic vizată. Creșterea prețurilor și reducerea importurilor de componente pentru energia regenerabilă și de vehicule electrice ar putea împiedica tranziția energetică, ar putea spori dependența de combustibilii fosili și ar putea crește costurile proiectelor, provocând incertitudini privind investițiile. (Apnews.com)

5. Schimbările climatice intensifică viteza vântului uraganelor. Un studiu publicat în Environmental Research a constatat că schimbările climatice provocate de om au crescut intensitatea vântului uraganelor din Atlantic cu 18 mph (29 kph) în ultimii șase ani. Această intensificare provine în primul rând datorita temperaturilor mai ridicate ale oceanelor, atribuite arderii combustibililor fosili. Pentru majoritatea furtunilor, energia suplimentară le-a ridicat cu cel puțin o categorie de uragan, provocând pagube mult mai mari. Acest efect a fost deosebit de pronunțat în cazul celor mai puternice furtuni, rezultând două uragane de categoria 5 în 2024, care nu ar fi avut loc fără schimbările climatice. (Apnews.com)

6. Valurile de căldură marine devastează populațiile de pești din Australia de Vest. O nouă cercetare a arătat că valurile de căldură marine, care au provocat moartea a până la 30 000 de pești în largul coastei Australiei de Vest, au devenit mult mai probabile din cauza schimbărilor climatice. Aceste valuri de căldură prelungite au afectat coasta WA începând cu luna septembrie, temperaturile oceanelor ajungând cu până la 5°C mai ridicate decât media. Analiza efectuată de Climate Central indică faptul că schimbările climatice au crescut probabilitatea unor astfel de valuri de căldură de 20 de ori și de 100 de ori pentru cele mai extreme perioade, în special din cauza emisiilor de combustibili fosili. (Theguardian.com)

7. Topirea ghețarilor amenință viața a miliarde de oameni. ONU avertizează asupra unui dezastru global. Ghețarii din întreaga lume se topesc într-un ritm „fără precedent”, punând în pericol aprovizionarea cu apă și hrană pentru miliarde de oameni, Potrivit unui raport UNESCO, două treimi din terenurile agricole irigate ar putea fi afectate, iar comunitățile montane deja se confruntă cu insecuritate alimentară severă. Specialiștii avertizează că efectele topirii ghețarilor nu se vor limita doar la regiunile montane, ci vor avea consecințe devastatoare la nivel global. (Digi24.ro)

8. Deceniile de foc. Apa dulce, insuficientă pentru consum, agricultură și industrie, până în 2045. „În orașele mari, lipsa apei de la robinet va fi o realitate zilnică”. Ultimele date publicate de Eurostat arată că dintre țările UE, Cipru, Malta și România au cele mai mari valori, de peste 20%, ale Indicelui de Exploatare a apei. Acesta este și pragul de la care indicele semnalează un deficit de apă. (Pressone.ro)

9. România are termen de la Uniunea Europeană să reducă la jumătate valorile poluanților din aer, până la 1 ianuarie 2030, conform unei directive europene privind calitatea aerului înconjurător, a declarat Laurențiu Păștinaru, președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. (Hotnews.ro) 

10. STUDIU. Poluarea cauzată de om ar putea masca adevărata amploare a încălzirii climatice. Poluarea cu aerosoli generată de oameni răcește clima mai mult decât se credea anterior, a constatat o nouă cercetare. Efectul particulelor fine asupra proprietăților norilor ar putea masca adevărata amploare a încălzirii globale, conform studiului condus de Universitatea Finlandei de Est și Institutul Meteorologic Finlandez.  (G4media.ro)