Producătorul OxyContin a pledat vinovat în acuzațiile legate de marketingul medicamentului împotriva durerii, care dă dependențe – Cronica Juridică
România
1. Art. 22 din reglementarea UE privind protecția datelor (GDPR) prevede ”obligația operatorilor de a pune în aplicare măsuri corespunzătoare pentru a proteja drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanelor vizate în cazul deciziilor automate care afectează în mod semnificativ persoana vizată”, prin modalități care să includă intervenția umană, exprimarea liberă a unui punct de vedere și posibilitatea de a contesta decizia. Pe cale de consecință, ar trebui să fie aplicabil și deciziilor luate de Inteligența Artificială (AI), rezultate ”exclusiv prin prelucrarea automată a datelor”. În acest moment, este dificil de implementat reglementări privind AI cât timp nu este încă suficient de clar modul în care AI ia decizii. (Juridice)
2. Un nou dosar se află pe rolul Curții Constituționale, în care se cere analizarea prevederilor art. 45 alin. 1 lit. i din Legea nr. 360/2020 privind Statutul polițistului (cauza Catană Sorinel), fiind prima sesizare pentru un control de constituționalitate a acestei dispoziții legale, solicitată de Curtea de Apel București. Art. 45 din Legea nr. 360/2020 prevede că: ”1) Polițistului îi este interzis: i) să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepția funcțiilor didactice din cadrul instituțiilor de învățământ, a activităților de cercetare științifică și creație literar-artistică”. (Juridice)
Europa
3. Curtea Constituțională a Poloniei a decis că avorturile în cazurile unor fetuși cu malformații congenitale sunt neconstituționale. Legile privind avortul în Polonia erau deja printre cele mai stricte din Europa, dar decizia Curții Constituționale înseamnă o interzicere aproape totală a avorturilor. Odată intrată în vigoare, avortul unei sarcini va fi permis doar în cazurile de viol sau incest sau dacă sănătatea mamei este în pericol. O sesizare privind constituționalitatea unei legi din 1993 care permite avorturile în cazurile de malformații severe ale fătului – care constituie vasta majoritate a întreruperilor de sarcină operate în Polonia – a fost depusă anul trecut. Majoritatea judecătorilor constituționali a fost nominalizată de către partidul naționalist Law and Justice, aflat la guvernare, care dorește înăsprirea legislației privind avortul, încă de la venirea la putere în 2015. Activistele pentru drepturile sexuale și sănătatea reproductivă au declarat pentru BBC că apărarea legii din 1993 s-a bazat pe regulile ONU împotriva torturii. ”Este inuman, este dezgustător să obligi pe cineva să ducă la termen o sarcină, mai ales dacă fatul este malformat, iar 98% dintre avorturile legale din Polonia sunt cauzate de malformații congenitale” a declarat Antonina Lewandowska. Grupurile internaționale de drepturile omului au emis un comunicat comun în care spun că ”procedurile Curții Constituționale au loc în contextul unor atacuri repetate ale guvernului asupra drepturilor femeilor și eforturilor de a anula drepturile reproductive, precum și prin schimbări legislative și de politici care au subminat independența sistemului judiciar și domnia legii în Polonia”. (BBC)
4. Reglementatorii de date private irlandezi au deschis două investigații cu privire la modul în care Instagram folosește datele personale ale persoanelor tinere, în luna septembrie. Facebook, care deține Instagram și are sediul european în Irlanda, a declarat că este ”în strânsă legătură” cu comisia și ”cooperează cu investigația”. Un cotidian britanic a exprimat îngrijorări cu privire la dezvăluirea publică de către Instagram a unor adrese de email și numere de telefon ale unor adolescenți sub 18 ani. Vârsta minimă pentru folosirea Instagram este 13. Omul de știință David Stier a declarat anul trecut că analiza sa a descoperit utilizatori, inclusiv sub 18 ani, care și-au modificat conturile personale în conturi de business pentru a-și vedea statisticile și câte like-uri primesc, după ce Instagram a scos numărul de like-uri de pe platformă pentru conturile personale în anumite țări, pentru a ajuta sănătății mintale. Una dintre investigații va cerceta dacă Facebook are protecții adecvate pentru copii și dacă are o bază legală pentru a le procesa datele. Cealaltă investigație se concentrează asupra profilurilor de Instagram și dacă setările conturilor sunt potrivite pentru copii și urmează reglementările de protecția datelor ale Uniunii Europene. Companiile pot fi amendate cu până la 4% din veniturile anuale sau cu 20 milioane euro pentru încălcarea reglementării UE privind protecția datelor (GDPR). (AP)
5. Procesul unui bărbat rus despre care se presupune că ar fi folosit o răscumpărare de 135 milioane euro într-o fraudă bitcoin a început luni, 19 octombrie, în Franța. Alexander Vinnik, care este căutat în SUA și Rusia, se confruntă cu până la 10 ani în închisoare în procesul din Paris, fiind acuzat de extorcare, spălare de bani și asociere infracțională. Procurorii europeni spun că Vinnik a fost unul dintre creatorii virusului malware numit ”Locky”, care a fost trimis prin email. Odată descărcat, datele recipientului erau încriptate și i se cerea să plătească o răscumpărare în bitcoin pentru a le elibera. În Franța, companii, birouri juridice și consilii locale au fost țintite între 2016 și 2018. Douăzeci de victime au plătit răscumpărarea prin BTC-e, una dintre cele mai mari schimburi digitale de monedă. Vinnik, în vârstă de 41 de ani, a declarat că era doar un consultant tehnic al BTC-e și nu are cunoștință de nicio activitate ilegală și a negat orice acuzație. SUA dorește să îl condamne pe Vinnik, acuzându-l de spălare a miliarde de dolari prin BTC-e. Acesta a fost arestat la cererea autorităților americane în vara lui 2017, în timp ce era în vacanță în nordul Greciei. După doi ani de presiuni, autoritățile grecești au decis că Vinnik va fi extrădat întâi în Franța, apoi în SUA și în final în Rusia. În ianuarie, după ce a fost extrădat în Franța, Vinnik a început o grevă a foamei spunând că dorește să fie extrădat întâi în Rusia, unde ar avea acuzații mai ușoare. (AP)
6. Miercuri, 23 octombrie, Home Office al Marii Britanii a anunțat că începând din ianuarie 2021 va implementa restricții penale pentru cetățenii Uniunii Europene care doresc să intre în Marea Britanie. Noile reguli vor intra în vigoare în aceeași zi în care libertatea de mișcare dintre UE și Marea Britanie se sfârșește. Sub această nouă restricție, infractorii străini care au fost condamnați la peste un an închisoare vor fi întorși din drum. Aceasta a fost o regulă pentru toate țările din afara UE ani de zile, astfel încât oficialii britanici o văd ca „parte a unei abordări mai ferme și mai corecte pe care guvernul o ia pentru sistemul de imigrare, în care oamenii de pe tot globul vor fi tratați egal”. Secretarul pentru afaceri interne Patel a declarat că „pentru prea mult timp, regulile UE ne-au forțat să permitem infractori străini periculoși, care ne abuzează valorile și ne amenință modul de viață, pe străzile noastre”, adăugând că Marea Britanie va fi mai sigură cu noile modificări propuse. Anterior datei de 1 ianuarie 2021, persoanele cu condamnări penale din UE puteau doar dovedi simplu că nu mai sunt o amenințare pentru Marea Britanie, înainte de a li se permite să intre în țară. Acum aceștia vor fi automat blocați, dacă au fost mai mult de un an în închisoare sau dacă au executat mai puțin de un an în închisoare, vor fi evaluați de la caz la caz. Dacă oficialii britanici consideră că sunt o amenințare, chiar dacă nu au nicio condamnare cu închisoarea, dar au multiple acuzații care au cauzat prejudicii serioase, prezența lor în Marea Britanie va fi considerată împotriva binelui comun. De asemenea, dacă au orice fel de condamnare penală în ultimele 12 luni și doresc să intre în Marea Britanie pentru prima dată. Această reglementare nu se va aplica cetățenilor europeni protejați prin acordul de retragere. În orice caz, dacă sunt condamnați pentru o infracțiune în Marea Britanie sau peste granițe după 1 ianuarie 2021 statutul protejat ar putea fi revocat. (Jurist)
SUA
7. Purdue Pharma, producătorul OxyContin, a pledat vinovat în acuzațiile legate de marketingul medicamentului împotriva durerii, care dă dependențe, urmând să suporte penalități de aproximativ $8.3 miliarde, a anunțat Departamentul de Justiție al SUA miercuri, 21 octombrie. Înțelegerea ar putea deschide calea pentru soluționarea a mii de procese împotriva companiei și rolului acesteia în criza de sănătate publică ce a ucis peste 450.000 de americani din 1999. Proprietarii companiei, membri ai înstăritei familii Sackler, au fost de acord să plătească $225 milioane în penalități civile. Procurorii au declarat că acordul nu previne depunerea unor acțiuni penale împotriva directorilor Purdue Pharma sau a unor membri ai familiei Sackler. OxyContin, care a apărut pe piața medicamentelor la jumătatea anilor 90, este privit ca un prematur și feroce declanșator al epidemiei de opioide, iar Purdue este perceput ca arhitectul unui marketing înșelător al medicamentului. Este puțin probabil că Purdue va plăti penalitățile de $8.3 miliarde negociate în acordul de înțelegere, întrucât compania a cerut instanței protecția prin faliment în timpul miilor de procese, în consecință guvernul federal va trebui să se înscrie la masa lungă a creditorilor. În mod obișnuit, creditorii sfârșesc prin a primi foarte puțini bani în procedura falimentului. Înțelegerea oferă însă Departamentului de Justiție și administrației Trump o realizare cu impact public, de care președintele poate profita în timpul campaniei electorale. Donald J. Trump a câștigat alegerile din 2016 parțial din cauza modului în care a promis să combată criza adicției de opioide care a copleșit părți mari ale țării și continuă să reprezinte o problemă în statele indecise importante. (NYTimes)
8. Fosta parteneră a lui Jeffrey Epstein, Ghislaine Maxwell a declarat că nu a fost niciodată martora unor ”activități nepotrivite cu persoane minore” din partea lui Epstein, conform transcrierilor unei mărturii din 2016. Mărturia a fost făcută în procesul civil de defăimare inițiat de una dintre acuzatoarele lui Epstein, Virginia Giuffre. Maxwell va avea înfățișări în procesul penal anul viitor și a pledat ca nevinovată. Ea este acuzată că l-ar fi ajutat pe Epstein să traficheze și să abuzeze sexual fete minore și de mărturie mincinoasă pentru că a negat implicarea sa într-o astfel de schemă când și-a depus mărturia sub jurământ. Ghislaine Maxwell se află în custodia statului de la arestarea sa în iulie 2019 și dacă va fi condamnată se confruntă cu 35 de ani închisoare. Avocații acesteia au argumentat că publicarea transcrierii mărturiei sale din 2016 încalcă drepturile sale constituționale -dreptul de a nu se auto-incrimina- și ar putea afecta dreptul său la un proces corect anul viitor, care cer ca mărturia depusă în 2016 să rămână confidențială. Judecătorii din apel au decis însă luni, 19 octombrie, că judecătorul Preska a determinat în mod corect că publicul are dreptul să acceseze documentele și au motivat că argumentele avocaților lui Maxwell sunt ”lipsite de valoare”. În depoziția de peste 400 de pagini, Ghislaine Maxwell neagă în mod repetat supozițiile și respinge acuzațiile, insistând că ea nu l-a văzut niciodată pe Epstein făcând sex cu cineva. (BBC)
Global
9. Joi, 23 octombrie, SUA și guvernele Braziliei, Egiptului, Ungariei, Indoneziei, Ugandei au co-sponsorizat așa-numita Declarație Consens Geneva, prin care cer statelor membre să realizeze: 1) o mai bună sănătate pentru femei, 2) prezervarea vieții umane, 3) întărirea familiei ca unitate fondatoare a societății, 4) protejarea fiecărei națiuni de a-și face propriile legi cu privire la avort, fără presiune externă. Încă douăzeci și șase de țări, printre care Belarus, Polonia, Ungaria, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Irak, Sudanul de Sud și Sudan s-au alăturat ca co-sponsori în semnarea declarației. (Link)
Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo și Secretarul SUA pentru Sănătate și Servicii Umane, Alex Azar au co-găzduit evenimentul virtual de semnare (Video) pentru a sprijini inițiativa Protejarea Vieții în Politicile de Sănătate Globală (PLGHP) (Link). Declarația face referire la multiple angajamente anti-avort. Prima, citată dintr-o Conferință ONU din 1994, spune: ”Semnatarii subliniază că în niciun caz nu ar trebui avortul promovat ca metodă pentru planificarea familială și că orice altă măsură sau schimbare legată de avort în interiorul sistemului de sănătate poate fi determinată la nivel național sau local, conform cu procesul legislativ național. Semnatarii reafirmă că copiii …au nevoie de garanții speciale și îngrijire…înainte de naștere, precum și după naștere și măsuri speciale de protecție și asistență ar trebui luate în numele tuturor copiilor”. Declarația a concluzionat cu angajamentele tuturor statelor implicate că vor asigura beneficiul drepturilor omului și oportunități egale pentru toate femeile, reafirmând că nu există un drept internațional la avort, nici vreo obligație din partea statelor de a finanța avortul, și sprijină rolul familiei ca fundamental societății. Observatorii au remarcat că multe dintre țările care s-au alăturat SUA în semnarea acestei declarații sunt evaluate de către Indexul Universității Georgetown pentru Femei, Pace și Securitate ca cele mai rele state în care să fii femeie. (TheGuardian)
10. Human Rights Watch (HRW) a solicitat crearea unui nou tratat internațional care să interzică armele autonome sau orice altă formă a așa-numiților ”roboți ucigași”. Într-un raport emis marți, 22 octombrie, grupul internațional de drepturile ale omului a avansat o propunere detaliată subliniind elementele esențiale pentru un tratat care să prevină folosirea ”tuturor sistemelor care selectează și angajează ținte bazate pe procesarea senzorilor, decât pe intervenție umană”. Propunerea include obligații pozitive, interziceri, și definiții pentru mulți termeni ai articolelor, cum ar fi ”control uman semnificativ” (Link) . Cercetătoarea privind armele a HRW, Bonnie Docherty, pretinde că un nou tratat internațional care să reglementeze armele Inteligență Artificială (IA) este necesar. ”Dreptul internațional a fost scris pentru oameni, nu pentru mașini și are nevoie să fie întărit pentru a reține control uman semnificativ privind uzul de forță. Un nou tratat internațional este singura modalitate efectivă de a preveni delegarea deciziilor de viață și de moarte unor mașini”. Din 2013, aproape 100 de țări s-au adunat sub Convenția asupra Armelor Convenționale, un tratat care reglementează și interzice armele care cauzează suferință inutilă sau nejustificată, pentru a discuta creșterea îngrijorărilor privind folosirea armelor autonome. Multe dintre aceste țări au sprijinit deja crearea unui nou tratat internațional care să interzică aceste arme. În pofida dezvoltării unui consens internațional că situația trebuie reglementată, statele au continuat să fie în dezacord cu privire la metoda cea mai bună de atingere a acestui obiectiv. Multe țări au punctat îngrijorarea că stabilirea unui tratat formal care să interzică aceste arme ar afecta negativ negocierile bilaterale cu țările care doresc să le utilizeze. ”Roboții ucigași prezintă provocări distincte, dar construirea unui nou tratat nu necesită regândirea din temelii”, a spus Bonnie Docherty. ”Legile internaționale existente și principiile inteligenței artificiale furnizează un amplu precedent care arată că este legal, politic și practic posibil să dezvoltăm un nou tratat asupra roboților ucigași”. (Jurist)
