Peste 750 de cercetători și profesori de drept, inclusiv de drept constituțional, au semnat o scrisoare prin care cer eliminarea imediată a președintelui Donald Trump din funcție – Cronica Juridică

România

1. ICCJ a hotărât că în materia răspunderii civile delictuale care implică presa, instanțele trebuie să facă o analiză a două drepturi fundamentale aflate în conflict: dreptul la respectarea vieții private și/sau a dreptului la demnitate pretinse a fi încălcate și dreptul la libertatea de exprimare. Evaluarea instanțelor trebuie să fie făcută din perspectiva jurisprudenței CEDO (Juridice), pentru a identifica dacă ingerința în dreptul presei la liberă exprimare urmărește un scop legitim, este prevăzut într-o lege accesibilă și previzibilă, este necesară într-o societate democratică, este proporțională cu atingerea drepturilor pretins încălcate.  (Link, pp. 61-67)

Europa

2. Julian Assange rămâne în închisoare, după ce Curtea Magistraților din Westminster, Londra i-a respins cererea de cauțiune, la câteva zile după ce un judecător a blocat extrădarea lui către SUA. Assange se confruntă cu acuzații de spionaj în SUA și a petrecut aproape un an și jumătate într-o închisoare din Marea Britanie, în timp ce a așteptat decizia în procesul de extrădare. Judecătoarea districtuală Vanessa Baraitser a refuzat extrădarea lui, mai ales din cauza condițiilor din închisorile americane, care ar putea altera starea de sănătate mintală a lui Assange. Decizia de a respinge eliberarea pe cauțiune a fost în principal întemeiată pe dreptul procurorilor SUA de a face apel în dosarul de extrădare. La înfățișarea din cererea de cauțiune, judecătoarea Baraitser a spus că există ”temeiuri substanțiale” de a crede că Assange se va ascunde și în consecință trebuie să i se interzică eliberarea pe cauțiune ”ca o măsură de corectitudine”. Ea a adus în discuție istoria lui Assange de a se ascunde în ambasada Ecuadorului pentru a evita extrădarea în Suedia. Suporterii săi au criticat respingerea cauțiunii, directorul Amnesty International Europe, Nils Muiznieks, spunând că: ”decizia de astăzi de  refuza cererea de cauțiune pentru Julian Assange califică deținerea sa actuală ca arbitrară și conține faptul că el a îndurat condiții de pedeapsă în închisoarea cu securitate ridicată din Belmarsh pentru mai mult de un an”. El a criticat încarcerarea înainte de o decizie privind extrădarea, numind acuzațiile de spionaj ”motivate politic” și că nu ar trebui ca Marea Britanie să le sprijine. SUA va apela hotărârea de extrădare, având un termen de 14 zile. (Jurist)

SUA

3. Democrații din Camera Reprezentanților au circulat proiectul unui nou articol pentru acuzarea președintelui Donald Trump, acuzându-l de  ”incitare la insurecție” pentru rolul său în atacul din 6 ianuarie asupra Capitoliului, în timpul numărării voturilor Colegiului Electoral în Congres. Acuzația vine ca reacție la protestatarii pro-Trump care au intrat în clădirea Capitoliului în Washington DC miercurea trecută, la scurt timp după ce mitingul ”Save America” a fost ținut la mall-ul National, unde președintele Trump a avut un discurs în care a protestat împotriva ”alegerilor furate” și a încurajat masele să meargă spre Capitol. Proiectul redactat îl acuză pe președintele Trump pentru ”incitarea cu intenție la violență împotriva guvernului SUA” și spune că el a violat jurământul constitutional de a exercita cu credință mandatul de președinte și de ”păstra, proteja și apăra Constituția SUA”. Conform propunerii, acuzațiile false ale lui Trump și eforturile de a deraia certificarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2020 au ”rezultat previzibil” în violența din 6 ianuarie. Acțiunile sale amenință integritatea sistemului democratic și au pus în pericol securitatea instituțiilor guvernamentale ale țării. Proiectul statuează că el a acționat cu violarea gravă a statului de drept și nu i se poate permite să rămână în funcție. Articolul este așteptat să fie introdus în Cameră luni de către reprezentanții din Maryland, Jamie Raskin, din California, Ted Lieu și din Rhode Island, David Cicilline. Președinta Democraților din Cameră Nancy Pelosi a declarat vineri că va proceda la demiterea președintelui, dacă Trump nu își dă demisia imediat. Președintele ales Joe Biden a declarat că suspendarea lui Trump este o decizie care trebuie luată de Congres și că imediat ce va depune jurământul administrația sa se va concentra pe introducerea unei legislații semnificative pentru a face față pandemiei, economiei și creșterii economice. Casa Albă a emis o declarație care condamnă violența de la Capitol, anunțând că lucrează la ”tranziția puterii în ordine”. În același timp, unii Republicani au respins demiterea ca fiind o acțiune ”motivată politic”, care doar ”va diviza mai departe măreața noastră țară”. Dacă articolul este aprobat în Cameră, Trump va fi primul președinte al SUA care să fie acuzat de două ori. Dacă articolul trece de Cameră, Senatul va vota demiterea lui din funcție, înainte de sfârșitul mandatului său pe 20 ianuarie. (Jurist)

4. Peste 750 de cercetători și profesori de drept, inclusiv de drept constituțional, au semnat o scrisoare prin care cer eliminarea imediată a președintelui Donald Trump din funcție, în contextul atacului asupra clădirii Capitoliului. Scrisoarea, găzduită pe website-ul Societății Americane pentru Constituție (ACS) (Link) , începe prin a-l numi pe Trump ”un risc grav pentru democrația noastră”. Notează cum președintele a subminat încrederea în procesul electoral american, prin minciunile continuate despre rezultatele alegerilor, cum a cerut oficialilor de stat să submineze aceste rezultate și cum o mulțime ”ilegitimă, insurecțională a pătruns în Capitolul SUA după incitarea și sprijinul său”. Cercetătorii statuează că președintele a violat jurământul funcției și au cerut atât Congresului, cât și Cabinetului să folosească orice mijloace necesare, fie prin suspendare sau prin invocarea amendamentului 25 pentru a-l scoate pe Trump din funcție ”înainte ca alte violențe să aibă loc sau un prejudiciu mult mai grav adus democrației noastre”. Ilhan Omar, membră a Congresului, a scris articolele de acuzare, care ar putea fi supuse la vot chiar luni, 11 ianuarie. (Link)

5. Nouăsprezece firme de avocatură au semnat o scrisoare către vicepreședintele Mike Pence vineri, solicitându-i să invoce amendamentul 25 și să îl demită pe președintele Donald Trump din funcție. Scrisoarea a fost gândită de Crowell și Moring LLP, o mare firmă internațională de avocatură cu birouri în Washington D.C. În aceasta se statuează că firmele de avocatură au ”urmărit cu oroare cum Congresul SUA a fost subiectul unui raid al mulțimilor și ocupării Capitoliului” miercuri după amiază, în timp ce Congresul certifica rezultatele Colegiului Electoral. Firmele de avocatură au numit atacul ca fiind ”rezultatul direct și predictibil” al mitingului președintelui ținut mai devreme în acea zi, în care Donald Trump a repetat minciuni despre rezultatele alegerilor prezidențiale. Ei au argumentat că ”a fost o revoltă incitată de propriile cuvinte ale Președintelui adresate acelui miting, după care s-a scuzat după aceasta”. Scrisoarea noatează că în timp ce avocații sunt îndreptățiți la propriile opinii politice individuale, ”când trebuie apărată Constituția noastră și sistemul nostru de legi, avem o misiune specială și o perspectivă excepțională”. Numindu-l pe președinte ”o amenințare iresponsabilă și nejustificată la Constituție”, avocații au cerut vicepreședintelui să lucreze cu Cabinetul pentru a invoca secțiunea 4 a amendamentului 25 și să îl demită pe Trump și să declare liderilor Congresului că președintele ”este incapabil să îndeplinească prerogativele și obligațiile funcției sale”. Scrisoarea nu a mers atât de departe încât să ceară Camerei Reprezentanților să înceapă procedurile de acuzare, dar reprezentanta în Congres Ilhan Omar a redactat articolele de acuzare și solicită acțiune rapidă. (Link)

Bonus : Judiciarul Irak-ului a emis un mandat de arestare pentru președintele Donald Trump joi, 7 ianuarie, pentru uciderea premeditată a lui Abu Mahdi al-Muhandis pe 1 ianuarie. Trump este acuzat pe temeiul art. 406 din Codul Penal al Irak-ului, care are o pedeapsă cu moartea pentru toate cazurile de crimă premeditată. Al-Muhandis a murit într-un atac cu dronă ordonat de Trump pentru a-l ucide pe generalul iranian Qassem Soleimani. Al-Muhandis era liderul adjunct al Forțelor de Mobilizare Populară ale Irak-ului, o organizație umbrelă care supervizează o serie de miliții formate pentru a lupta cu Statul Islamic. Uciderea lui al-Muhandis și a lui Soleimani a răcit relațiile dintre SUA și Irak. Parlamentarii șiiți au aprobat o rezoluție neobligatorie legal de a forța guvernul să elimine trupele străine din țară. Mai mult, grupuri sprijinite de Iran au întețit atacurile împotriva trupelor americane staționate în Irak. Atacurile au determinat Washington să amenințe cu renunțarea la misiunea sa diplomatică din Baghdad. Mandatul emis de Irak nu este primul mandat de arestare pentru Trump. În iunie, Iran a emis un mandat de arestare și a cerut Interpol să îl primească ca o ”notificare roșie”, o notificare de persoane urmărite internațional, către alte forțe naționale de poliție. Interpol nu a reacționat, iar o arestare este improbabilă. (Jurist)

Global

6. Curtea Anti-Terorism (ATC) din Lahore, Pakistan, l-a condamnat pe liderul organizației teroriste Lashkar-e-Taiba (LeT), Zakiur Rehman Lakhvi, la cinci ani închisoare pentru finanțarea terorismului. Departamentul de contraterorism din Punjab l-a arestat pe Lakhvi pe 2 ianuarie 20201 pentru că opera un dispensar medical pentru a colecta și distribui fondurile către activități teroriste. Lakhvi a fost condamnat pe temeiul legii antiterorismului. Acesta ar fi responsabil pentru atacurile din 2008 în Mumbai, care au ucis 172 de oameni. Zece oameni au atacat în diferite locuri populate din Mumbai. Lakhvi a fost sancționat și cu plata sumei de 300.000 rupii, iar dispensarul medical a fost confiscat. (Link)

7. Indonezia l-a eliberat din închisoare pe liderul grupului terrorist Jemaah Islamiah, Abu Bakar Bashir. Acesta este reponsabil pentru orchestrarea atacului terorist care a ucis 202 oameni în Bali, în 2002. Bashir se presupune că are legături cu Al-Qaeda și ambele grupări teroriste sunt responsabile pentru atacurile cu bombe din 2002. Tot Abu Bakar Bashir este responsabil pentru o serie de alte atacuri teroriste, inclusiv un atac cu bombă la hotelul Marriott din Jakarta, care a ucis 12 oameni în 2003. În 2011, o instanță l-a condamnat pe Bashir la 15 ani închisoare pentru că a finanțat o tabără de antrenament pentru militanți. Motivul eliberării sale din închisoare a fost sănătatea sa precară, în deteriorare. Poliția pretinde că îl va monitoriza atent. (Link)

8. Principalul lider al opoziției din Uganda, Robert Kyagulanyi, cunoscut sub numele de Bobi Wine, a cerut Curții Penale Internaționale joi, 5 ianuarie, să îl investigheze pe președintele Yoweri Museveni, pe ministrul securității Elly Tumwine și încă alți opt înalți oficiali pentru a sancționa abuzuri de drepturile omului. Raportul depus de Wine se referă la incidente datând din 2018 când armata și poliția au fost au folosit masiv împușcarea pentru a ucide, bătăi și alte metode de violență. În orice caz, informarea depusă acționează doar ca recomandare către procuror și nu garantează că va urma o investigație penală. Dacă Curtea Penală Internațională are jurisdicție în privința presupuselor crime comise rămâne a se decide de către biroul procurorului. Ministrul afacerilor externe ugandez, Okello Oryem, ar fi declarat că ”opoziția a încercat totul sub soare, dar au eșuat. Acum ei încearcă la Curtea Penală Internațională. Suntem o țară care respectă legea, suntem o țară iubitoare de pace”. Wine a fost deținut. (Link)

9. Curtea Districtului Seul, Coreea de Sud, a obligat vineri, 8 ianuarie, guvernul Japoniei să compenseze doisprezece femei care au fost forțate să lucreze în bordelurile sau ”stațiile de confort”, operate de imperiul japonez în timpul celui de-al doilea război mondial. Instanța, prezidată de judecătorul Kim Jeong-Gon, a numit seria de incidente ca fiind ”crime împotriva umanității” și a decis că Japonia trebuie să plătească 100 milioane woni către fiecare femeie, ca daune pentru suferința lor emoțională. De asemenea a oferit o executare provizorie a ordinului pentru compensații, care permite confiscarea imediată a bunurilor guvernului japonez. Bordelurile de război au fost stabilite și operate sistematic de imperiul japonez pentru a mobiliza forța de muncă, a sprijini moralul soldaților și a obține leadership eficient în timpul războiului. Victimele, deseori la jumătatea adolescenței sau puțin peste 20 de ani, au suferit vătămări sexuale severe și violențe. Ele au locuit fără mâncare adecvată, haine sau adăpost și s-au chinut să se readapteze societății după ce războiul s-a încheiat. În decizie, judecătorul a menținut că ”a fost o crimă împotriva umanitații care a fost comisă sistematic, deliberat și extensiv de către Japonia, cu încălcarea normelor internaționale” și ”chiar dacă a fost actul suveran al țării, imunitatea de stat nu se poate aplica când a fost comisă împotriva cetățenilor noștri din peninsula coreeană, care a fost ilegal ocupată de Japonia”. Japonia pretinde că problema a fost stabilită sub acordul de cooperare economică și pretenții dintre Japonia și Coreea din 1965, care a deschis relațiile diplomatice dintre cele două țări. În ceea ce privește folosirea militară a ”femeilor de confort”, Japonia continuă să susțină că țările au ajuns la o ”soluție finală și ireversibilă” în 2015, când Japonia a agreat la o înțelegere unică de 1 miliard de yeni și a refuzat să participe în proces. Fostul președinte sud coreean Park Geun-hye a folosit fondurile pentru a stabili Fundația de Reconciliere și Vindecare pentru susținerea femeilor supraviețuitoare. Succesorul său, președintele Moon Jae-in a dizolvat ulterior fundația, în contextul unei opoziții interne susținute împotriva acordului din 2015 și a refuzului Japoniei de a oferi scuze oficiale. Japonia a emis o declarație în care spune că Curtea Districtuală Centrală din Seul a violat dreptul internațional prin negarea principiului imunității suverane și oferirea de compensații reclamantelor. A numit hotărârea instanței ”absolut inacceptabilă”și a cerut guvernului coreean să ”ia măsuri adecvate pentru a corecta violări ale dreptului internațional”. Ministrul corean al afacerilor externe a emis de asemenea o declarație în sprijinul hotărârii instanței și a spus că va face toate eforturile pentru a recupera demnitatea și onoarea victimelor. Disputa ar putea agrava relațiile diplomatice dintre țări, care au intrat recent în controverse intense din cauza problemelor istorice. (Link)

10. O instanță din Vietanam a condamnat marți, 5 ianuarie, trei jurnaliști freelancer, cunoscuți pentru critica la adresa guvernului la pedeapsa cu închisoarea între 11 și 15 ani. Cei trei, Pham Chi Dung, Nguyen Tuong Thuy și Le Huu Minh Tuan, sunt membri ai Asociației Jurnaliștilor Independenți din Vietnam (IJAVN), o organizație politică a jurnaliștilor independenți. Ei au fost condamnați de propagandă anti-stat pe temeiul articolului 117 din Codul Penal, care pedepsește ”facerea, păstrarea și răspândirea informațiilor, materialelor și obiectelor pentru scopul de a se opune Statului Republicii Socialiste a Vietnamului”. Este o frază atot-cuprinzătoare care este folosită deseori pentru a-i reduce la tăcere pe cei care confruntă propaganda Partidului Comunist, deși contrazice art. 25 din Constituția Vietnam, care proclamă libertatea presei. Dung a fost închis pentru 15 ani, iar Thuy și Tuan pentru 11 ani fiecare. Mai multe grupuri de drepturile omului au condamnat fără echivoc sentința. Human Rights Watch a spus într-o declarație că ”democrația moare fără libertatea de expresie și a presei, iar munca jurnaliștilor independenți ca aceștia trei, care îndrăznesc să expună abuzurile și să ceară reforme pentru a încheia abuzul de putere”.  În pofida unei reforme economice și a deschiderii crescute la schimbare socială, Partidul Comunist care conduce Vietnam reține cenzura strictă a mediei și tolerează foarte puțin critica. Un decret recent, semnat în octombrie de premierul Nguyen Xuan Phuc, pedepsește pe oricine cu o amendă și suspendare pentru distribuirea informațiilor pe care autoritățile le consideră periculoase, dar nu suficient de serioase pentru o pedeapsă penală. În timpul pandemiei COVID-19, autoritățile au continuat să hărțuiască aresteze și să închidă bloggeri și activiști pe temeiul unor false acuzații legate de securitatea națională. Vietnam are o reputație proastă pentru media liberă, aflându-se pe locul 175 din 180 de țări din index Libertății Presei pe Glob, alcătuit de Reporteri fără Frontiere. (Jurist)