Personalul medical care se ocupă de pacienții COVID-19 riscă să sufere de PTSD (post-traumatic stress disorder) – Cronică de Sănătate

COVID-19

1. Un nou studiu publicat de revista The Lancet vineri a descoperit că hidroxiclorochina și clorochina nu are ”niciun beneficiu” pentru pacienții cu COVID-19, și poate chiar mări riscul de aritmie cardiacă și chiar mortalitate. (Link)

În acest moment sunt peste 5,8 milioane de persoane infectate cu COVID-19 și peste 2,5 milioane vindecați.

Sănătate mentală

2. Australia a numit un nou ofițer adjunct pentru sănătatea mintală, consultant în psihiatrie, care a comentat privind un studiu care prezice o creștere cu 25% a cazurilor de sinucidere în Australia, că problema reală o constituie pierderea veniturilor și situația persoanelor care nu au nevoie de spitalizare, dar sunt în situația în care starea de sănătate mentală le afectează viața de zi cu zi. (TheGuardian)

3. O psihoterapeută specializată în traumă din Cardiff, Marea Britanie, a oferit câteva sfaturi pentru a face față anxietății, fricii, supra vigilenței și pierderii sensului vieții, cauzate de virus. Menținerea unei rutine și găsirea unor modalități de relaxare sunt unele dintre metodele prin care putem preveni agravarea unor simptome ce țin de sănătatea psihicului. (BBC)

4. Personalul medical care se ocupă de pacienții COVID-19 riscă să sufere de PTSD – post-traumatic stress disorder. Experții avertizează asupra semnelor și modalităților de prevenire. (Link)

5. Un tratament online pentru prevenirea anxietății și depresiei la tineri va deveni disponibil personalului medical britanic din NHS și altor medici care lucrează în sănătatea mintală pe glob. Universitatea din Exeter a dezvoltat și testat un tratement eficace pentru a combate îngrijorarea și gânditul în exces (numită terapie cognitiv-comportamentală centrată pe ruminare – RFCBT), care ajută oamenii să își mute gândurile neconstructive și repetitive către un stil orientat spre acțiune concretă și specifică. Eficacitatea terapiei RDCBT online a fost demonstrată în două teste clinice pe tineri care se îngrijorează foarte mult. (Link)

Boli – descoperiri științifice

6. Un nou studiu publicat recent în The Journal of the Federation of American Societies for Experimental Biology  (Link) arată că reechilibrarea inflamației creierului, în fazele incipiente, poate preveni progresul bolii Alzheimer. (Link)

7. O echipă de cercetare de la Universitatea Duke a descoperit o mică porțiune din creier care poate controla în mod profund senzația de durere la animale, după un studiu făcut pe șoareci. Centrul anti-durere al creierului ar fi plasat în amigdală, care era considerată responsabila cu emoțiile și reacțiile negative, cum ar fi reacțiile de fugă sau agresivitate, dar și anxietatea. (ScienceDaily)

8. Cercetătorii au aflat cum au transmis liliecii coronavirusul MERS – Middle East respiratory syndrome – fără a se îmbolnăvi, ceea ce oferă o explicație privind modul în care se face transferul virusului către oameni și alte animale. (ScienceDaily)

Sănătatea copiilor

9. COVID-19 pare a fi mult mai puțin agresiv cu copii și bebelușii, însă este important pentru experți și medici să înțeleagă relatările recente despre un sindrom inflamator multi-sistem la copii (PIMS), o boală foarte rară care poate fi corelată cu expunerea la coronavirus. Un pediatru de la Centrul pentru Copii al John Hopkins oferă mai multe informații privind simptomele și sfaturi pentru protecția copiilor și bebelușilor. (Link)

10. Un echipă de cercetători de la Universitatea din Southhampton, Universitatea din Bath și King”s College Londra a obținut probe solide privind impactul adversităților din copilărie asupra funcționării neuropsihologice a adulților. Aceștia au demonstrat că dificultățile neuropsihologice pot explica de ce adversitățile timpurii din copilărie sunt legate de deficitul de atenție ulterior. Studiul, publicat în Psychological Medicine, a analizat funcționarea neuropsihologică a 70 de tineri adulți care au fost expuși la condiții de deprivare severă în orfelitatele românești din timpul regimului Nicolae Ceaușescu și adoptați ulterior de familii britanice. Rezultatele arată că acesti copii români adoptați, comparați cu alți copii adoptați, care nu au suferit deprivațiuni severe, au un IQ mai scăzut și au performat mai slab decât ceilalți. (Link)