Oceanele lumii au înregistrat în 2022 cele mai ridicate temperaturi din istoria măsurată – Cronica de Mediu

1. Romania: Specialiştii susţin că 2 ianuarie a fost cea mai caldă zi de ianuarie din istoria măsurătorilor înregistrate la 17 staţii meteo din ţară. La trei dintre aceste staţii au fost depăşite recordurile stabilite în urmă cu doar o zi. Astfel, la Pătârlagele s-au înregistrat 21,3 grade Celsius. (Hotnews)

2. Lipsa zăpezii compromite sezonul de schi din 2023, deoarece o mare parte din Alpi nu sunt acoperiti de zapada in această perioadă a anului. Ninsorile rare și vremea de iarnă neobișnuit de caldă în munții centrali ai Europei permit ca iarba să acopere dealurile din regiune, provocând dureri de cap operatorilor de pârtii de schi și pasionaților sporturilor de iarnă. În România, unde ninsorile s-au lăsat aşteptate la munte, zăpada artificială e nelipsită de pe pârtii, la fel ca în staţiunile din Europa. În Franţa, valul de căldură neaşteptat pentru această perioadă a iernii a dus la închiderea a jumătate din pârtii, iar situaţia nu pare mai bună nici în ţări celebre pentru sporturile de iarnă, precum Germania, Austria sau Elveţia. (France24)

3. Oamenii de stiinta emit o avertizare cu privire la valuri de căldură fără precedent, deoarece El Niño urmează să revină în 2023. Ei spun că fenomenul, împreună cu criza climatică în creștere, ar putea împinge temperaturile globale „în afara graficului”. Prognozele timpurii sugerează că El Niño va reveni în 2023 si va alimenta vremea extremă de pe tot globul și va determina „foarte probabil” ca Pamantul să depășească nivelul de 1,5 C. Cel mai calduros an din istoria înregistrată, 2016, a fost generat de un El Niño major. (Theguardian)

4. Schimbarea bruscă a vremii Californiei, de la secetă la inundații, ridică un semnal de alarmă la nivel global. Specialiștii avertizează că astfel de fenomene se vor extinde odată cu accentuarea schimbărilor climatice.Daniel Swain, climatolog la Universitatea din California) și alți oameni de știință au descoperit că schimbările climatice determină tot mai multe astfel de șocuri meteorologice în întreaga lume: “Poți să mergi pe orice continent, în orice anotimp, și să găsești ceva asemănător în acest moment”. Conform analizei Insider, “potopul din mijlocul secetei” din California este doar un exemplu al unei tendințe globale, iar specialiștii preconizează că aceste oscilații violente între fenomene “uscate și umede” vor fi tot mai frecvente și tot mai severe în următoarele decenii, în special dacă emisiile cu efect de seră se vor accentua. (Insider)

5. Europa a înregistrat în 2022 al doilea cel mai călduros an din istorie. Anul trecut, în 12 țări europene a fost doborât recordul de temperatură. Schimbările climatice au declanșat fenomene meteorologice extreme care au dus la diminuarea recoltelor, la secarea râurilor și au provocat mii de decese. Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al UE a declarat că anul 2022 a fost, de asemenea, al cincilea cel mai călduros an din lume înregistrat în ultimii 170 de ani, cu mențiunea că înregistrările Copernicus datează doar din 1950, dar alte date existente confirmă că anul trecut a fost al cincilea cel mai călduros din 1850. C3S spune că, în prezent, ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de om, temperatura la nivel global a crescut cu 1,2 grade Celsius comparativ cu perioada preindustrială. Temperaturile din Europa au crescut de peste două ori mai mult decât media globală din ultimele trei decenii. (Reuters)

6. Oceanele lumii au înregistrat în 2022 cele mai ridicate temperaturi din istoria măsurată. Printre principalele cauze, gazele cu efect de seră rezultate în urma activității umane. Raportul publicat de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA, bazat inclusiv pe raportări ale cercetătorilor chinezi, arată că fenomenele meteorologice extreme din 2022, precum ploile torențiale devastatoare din Ciad, Niger și Nigeria, spre exemplu, sunt rezultatul crizei climatice. Deși temperatura înregistrată acum de apele oceanice a atins cel mai mare nivel din 1940 (prima raportare), experții mai spun că, cel mai probabil, căldura extremă din oceanele lumii este acum la maximul ultimilor o mie de ani. (PopularScience)

7. Oamenii de știință avertizează cu privire la schimbarea rapidă a modelelor meteorologice de pe tot globul, care pot aduce secete de iarnă, incendii și valuri de căldură în regiunile în mod normal mai umede, cum ar fi nordul îndepărtat al Queenslandului sau vestul Tasmania. Ei au numit fenomenele „secete fulgeratoare”. Se numesc secete fulgerătoare deoarece se dezvoltă mult mai repede decât o secetă „normală”: în câteva săptămâni sau câteva luni, în funcție de climă. Secetele fulgerătoare se observă mai ales în regiunile oarecum umede cu iarnă sau sezon rece, cum ar fi cea mai mare parte a Europei. (Cosmosmagazine)

8. Grupul norvegian Equinor şi germanii de la RWE vor construi centrale pe bază de hidrogen, cu emisii reduse de gaze cu efect de seră, pentru a face tranziția de la cărbune. Equinor, din domeniul extracției de petrol și gaze naturale, și RWE, cea mai mare companie de electricitate din Germania, au semnat un acord joi, pentru construirea unor centrale în Germania. Inițial, acestea vor funcționa pe gaze, apoi pe hidrogen obținut din gaz, prin captarea și stocarea carbonului și, în cele din urmă, pe hidrogen din surse regenerabile de energie. Norvegia este interesată în special de promovarea așa-numitului “hidrogen albastru”, în timp ce Germania pune mai mult accent pe hidrogenul “verde”, produs din apă cu ajutorul energiei eoliene și solare. (Biziday)

9. Sydney are cea mai lungă perioadă de zile sub 30C din ultimii 140 de ani. Maximele din Sydney sunt prognozate să rămână sub 30 până în restul acestei săptămâni, extinzând perioada de zile sub 30C la cel puțin 327, cea mai lunga perioada de la recordul de 339 de zile din 1883. (ABC)

10. Potrivit experților ONU, stratul de ozon care apără planeta de razele ultraviolete nocive ale Soarelui ar trebui să revină la valori similare celor din 1980 (înainte de apariția găurii de ozon), în jurul anului 2066 în Antarctica, în 2045 în Arctica și până în 2040 în restul lumii. Variațiile în dimensiunea găurii de ozon din Antarctica, în special între 2019 și 2021, au fost determinate în mare parte de condițiile meteorologice. Cu toate acestea, gaura de ozon din Antarctica s-a micșorat ușor în suprafață și adâncime, începând cu anul 2000. Gaura din stratul de ozon al Pământului, care s-a format după anul 1980, a fost cândva cel mai de temut pericol care amenința mediul înconjurător. ONU a confirmat că Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon a dus la eliminarea treptată a aproape 99% din substanțele interzise care epuizează stratul de ozon. (United Nations Environment Programme)