Oamenii de știință au creat un catalizator care transformă CO2 în combustibil pentru avion – Cronica de Mediu

1. Oamenii de știință au creat un catalizator care transformă CO2 în combustibil pentru avion. Călătoria aeriană este unul dintre cei mai poluanți factori care contribuie la încălzirea globală, generând aproape un miliard de tone de CO2 pe an. Cercetătorii de la Universitatea din Oxford au dezvoltat un nou catalizator low-cost care poate converti direct CO2 în combustibil pentru avioane. Planurile sunt deja în desfășurare pentru construirea unei fabrici pilot care va converti CO2 în combustibil pentru avioane pe aeroportul Rotterdam din Olanda. (SingularityHub)

2. Planeta moare mai repede decât am estimat. În lucrarea publicată în revista Frontiers in Conservation Science, o echipă de 17 cercetători cu sediul în Statele Unite, Mexic și Australia descrie trei crize majore cu care se confruntă viața pe Pământ: perturbarea climei, declinul biodiversității, supra-consumul și suprapopularea umană. Citând peste 150 de studii, echipa susține că aceste trei crize – care vor escalada în deceniile următoare – pun Pământul într-o poziție mai precară decât își da seama majoritatea oamenilor și ar putea chiar pune în pericol rasa umană. (LiveScience)

3. Poluarea aerului va duce la migrația în masă, spun experții în urma unei hotărâri judecătorești de referință. Decizia a fost luată de o instanță franceză săptămâna aceasta, când mediul a fost citat pentru prima dată  de o instanță într-o audiere de extrădare. Cazul a implicat un bărbat din Bangladesh cu astm care a evitat deportarea din Franța după ce avocatul său a susținut că riscă o deteriorare severă a stării sale și, eventual, moarte prematură, din cauza nivelurilor periculoase de poluare din țara sa natală. (TheGuardian)

4. ONU îndeamnă națiunile să scaleze mai eficient adaptarea la schimbările climatice pentru a evita pierderile economice majore. Guvernele din întreaga lume trebuie să mărească în mod semnificativ măsurile de adaptare la schimbările climatice pentru a evita daunele economice majore cauzate de încălzirea globală, potrivit celei de-a cincea ediții a raportului ONU privind adaptarea programului de mediu. ONU a estimat costurile anuale de adaptare la schimbările climatice între 140 și 300 de miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului și între 280 și 500 de miliarde de dolari până în 2050. (CNBC)

5. Seceta din ultima perioada a mai lăsat Istanbulului doar 45 de zile cu apă. Capitala Turciei, Istanbul ar putea rămâne fără apă în următoarele 45 de zile dacă nu va ploua. Alte orașe importante din țară se confruntă, de asemenea, cu riscul de a rămâne fără apă în următoarele câteva luni. Aceste circumstanțe se datorează precipitațiilor slabe din ultimul an, ceea ce a dus la cea mai grea secetă a țării din ultimii zece ani. Turcia este o țară care se luptă cu deficitul de apă, cu doar 1.346 metri cubi de apă disponibilă de persoană în fiecare an. Țara a trebuit să lupte cu secete severe din anii 1980, dar situația s-a agravat. Secetele au devenit acum recurente și mai severe din cauza schimbărilor climatice, care au fost accelerate de industrializare și urbanizare. Pentru a agrava problema, creșterea populației de-a lungul anilor continuă să exercite presiuni asupra resurselor de apă ale țării. (InHabitat)

6. CO2 atmosferic va trece de o etapă alarmantă în 2021. Concentrația atmosferică de dioxid de carbon (CO2) va crește peste un prag îngrijorător în acest an, depășind 417 părți pe milion (ppm) – o creștere de 50% de la începutul activității industriale în secolul al XVIII-lea. Deși cantitatea totală de CO2 emisă în întreaga lume în 2020 a scăzut cu 7% față de anii precedenți, emisiile au revenit aproape la nivelurile pre-pandemice, potrivit Met Office. (Space.com)

7. Peste 90% din căldura cauzată de omenire este absorbită de ocean, iar temperaturile oceanice au atins un record în 2020. Un nou studiu, realizat de cercetători de la Centrul Național de Cercetări Atmosferice (NCAR) a constatat că temperaturile din cei 2.000 de metri superiori ai oceanului au atins un nivel record în 2020. Studiul a ilustrat în continuare că puțin peste 90% din căldura suplimentară datorată schimbărilor climatice cauzate de om, este absorbită de ocean. Potrivit autorilor studiului, căldura oceanului este un indicator valoros al schimbărilor climatice, deoarece nu fluctuează la fel de mult ca temperaturile de la suprafața Pământului, care pot varia în funcție de vreme și variațiile climatice naturale. (FirstPost.com)

8. Șeful ONU solicită „tranziția urgentă” de la combustibili fosili la energie regenerabilă. Domnul Guterres și-a repetat apelul către națiunile dezvoltate pentru a-și îndeplini angajamentul anual de 100 de miliarde de dolari destinați atenuării efectelor climatice în țările în curs de dezvoltare. Arătând vulnerabilitățile cu care se confruntă Africa – de la secete prelungite în Sahel și Cornul Africii până la inundații devastatoare din sudul continentului – el a subliniat „importanța vitală a adaptării” ca „un imperativ moral”. (News.un.org)

9. Zăpada lipsă a Muntelui Fuji. Chiar dacă ninsorile record au afectat coasta de vest a Japoniei, o mare parte din jumătatea estică a țării a evitat acumularea majoră de zăpadă în această iarnă. Vârful de zăpadă iconic a Muntelui Fuji – care este vizibil în mod normal pe tot parcursul lunii decembrie – a fost mic sau absent anul acesta. Observațiile indicelui de zăpadă normalizată (NDSI) din satelitul Terra al NASA indică faptul că stratul de zăpadă pe munte a fost printre cele mai scăzute înregistrări din ultimii 20 de ani pentru orice decembrie. (NASA)

10. Spania încă se adaptează la cea mai gravă furtună de zăpadă din ultimii 50 de ani. Căderile au perturbat tranzitul și eforturile de distribuire a vaccinurilor împotriva coronavirusului și au provocat cel puțin patru decese. Cea mai mare parte a zăpezii din furtuna Filomena a început să cadă vineri seară și a lăsat 20 de centimetri în capitală și provinciile din apropiere.  (Vox.com)

Imagine: Progrese în știința atmosferei. (FirstPost.com). Conținutul de căldură din cei 2.000 de metri superiori ai oceanului din 1958 până în 2020. Graficul arată plecarea de la o linie de bază (temperatura medie între 1981-2010), cu bare roșii care arată mai multă căldură decât linia de bază și bare albastre care arată mai puțin: