Oamenii ar putea produce materiale de construcții pe Marte din regolit și o proteină din sângele uman – Cronica Spațială

1. Astronomii din Arizona au rulat o serie de simulări computerizate pentru a descoperi motivele pentru care ciocnirea planetelor aflate în curs de formare în primele faze ale Sistemului Solar nu a avut ca rezultat numeroase rămășițe de roci. Teoretic, astfel de rămășițe ar fi trebuit să fie prezente în jurul Soarelui, în special în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter. Simulările sugerează însă că acele coliziuni au determinat transformarea rămășițelor de roci în gaze, care “evadează” mult mai ușor din Sistemul Solar comparativ cu materia solidă sau topită. (Earth Sky)

2. Cercetătorii de la Institutul Național Italian pentru Astrofizică au descoperit că unele pitice albe sunt capabile să continue o activitate termonucleară stabilă și să rămână în continuare înconjurate de hidrogen. Până acum, teoria universal acceptată era că piticele albe sunt simple rămășițe “fără viață” ale unor stele care nu s-au mai format. (Universe Today)

3. Cercetătorii au creat o simulare computerizată a Universului, care include 2.1 trilioane de particule împrăștiate pe o distanță de 9.6 miliarde de ani-lumină. Scopul cercetătorilor este să studieze modul în care se comportă materia neagră într-un univers aflat în plină expansiune. Universul simulat ocupă un spațiu de 3000 TB, însă cercetătorilor l-au comprimat la numai 100 TB. Universul simulat poate fi explorat pe internet la această adresă. (Science Alert)

4. O echipă de astronomi din Elveția și Germania a realizat o monitorizare fotometrică a blazarului Markarian 501 și a descoperit numeroase erupții.Un blazar este o sursă de energie foarte compactă, asemănătoare unui quasar, și este asociat cu o gaură neagră în centrul unei galaxii. Cercetarea blazărilor este importantă, întrucât reprezintă unele dintre cele mai violente fenomene din Univers. (Phys)

5. Analiza preliminară a primelor roci colectate de rover-ul Perseverance de pe Marte sugerează că în zona respectivă a existat apă pentru mult timp în trecutul geologic al planetei. Dacă datele vor fi confirmate, acest lucru înseamnă că, în trecut, Marte a avut într-adevăr un mediu prielnic pentru dezvoltarea vieții. Roca analizată are o compoziție bazaltică și ar fi putut fi produsă de lavă vulcanică. Originea vulcanică ar putea permite cercetătorilor să stabilească cu precizie când s-a format această rocă și, implicit, să determine când anume a existat apă pe Marte. (NASA)

6. Cercetătorii de la Universitatea din Manchester susțin că regolitul, stratul pietros care acoperă suprafața Lunii și a planetei Marte, poate fi amestecat cu albumina, o proteină produsă de ficat și existentă în sângele uman, pentru a produce materiale de construcții comparabile cu cimentul. Analiza a fost realizată cu praf marțian și lunar simulat și a arătat că produsul finit are o rezistență la presiune de 25 MPa (mega pascali), comparativ cu rezistența de 20-32 MPa a cimentului. În plus, dacă în compoziție se adăugă și uree, rezistența noului material de construcții ajunge până aproape de 40 MPa. Dacă această descoperire va fi confirmată și prin utilizarea regolitului propriu-zis de pe Lună sau Marte, omenirea ar putea rezolva o problemă semnificativă de logistică pentru realizarea unor construcții pe Lună sau Marte. (ZME Science)

7. Mai mulți astrofizicieni din întreaga lume au surprins în 13 septembrie ceea ce pare a fi un impact pe planeta Jupiter, ca urmare a unei lumini puternice care a apărut în timpul unor observații obișnuite. Pentru moment este prea devreme pentru a se stabili cauza, însă cel mai probabil este vorba despre o cometă sau un asterioid. Pe baza intensității luminoase, astronomii bănuiesc că impactul a fost produs de un asteroid de circa 100 de metri. (Earth Sky)

8. Coreea de Sud se pregătește pentru prima sa misiune de explorare planetară din istorie. Țara asiatică va lansa spre Lună în 2022 sonda spațială Korean Pathfinder Lunar Orbiter (KPLO). Sonda va fi echipată cu patru instrumente dezvoltate în Coreea de Sud și o cameră furnizată de NASA pentru a oferi imagini noi de înaltă calitate cu suprafața Lunii. Scopul este ca noile cercetări să contribuie la planificarea viitoarelor misiuni umane pe Lună. (Planetary Science)

9. După o pauză de aproape 4 luni, SpaceX a lansat un nou set de sateliți pentru sistemul Starlink, care oferă acces la internet prin satelit. Aceasta este prima misiune Starlink în cadrul căreia sateliții au fost plasați pe o orbită polară, cu scopul de a extinde disponibilitatea serviciului. Lansarea a întârziat atât de mult pentru că noii sateliți includ un sistem de comunicare inter-satelitar prin laser. Întrucât sateliții vor putea comunica între ei, numărul de echipamente care trebuie plasate în zonele polare ale Pământului pentru a oferi acces la internet va fi semnificativ mai mic. (SpaceNews)

10. SpaceX a lansat cu succes naveta spațială Crew Dragon în primul zbor din istorie cu un echipaj uman format integral din turiști spațiali. Cele patru persoane prezente la bord vor petrece 3 zile în spațiu la o altitudine de circa 575 de kilometri. Aceasta este a patra misiune cu echipaj uman derulată de SpaceX, însă în același timp este prima misiune SpaceX în care NASA nu are nicio implicare. Această misiune are scopul de a populariza turismul spațial. (SpaceNews)