O opinie juridică arată că luarea unor măsuri restrictive trebuie să respecte limitele constituționale – Cronica Juridică

România

1. ”Statele membre ale Uniunii Europene nu pot impune, succesiv, o sancțiune administrativă și o sancțiune penală sau invers, în măsura în care sancțiunea fiscală îmbracă un caracter penal, aspect care trebuie însă verificat de instanța națională de la caz la caz” este concluzia aplicării art. 50 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, cu prioritate. Atunci când există două seturi de proceduri care se desfășoară, în paralel sau succesiv, să trebuie să fie impusă o a doua sancțiune, atât timp cât s-a stabilit că prima sancțiune hotărâtă printr-o decizie definitivă are un caracter penal. (Juridice)

2. O opinie juridică arată că luarea unor măsuri restrictive – precum purtarea măștilor în spațiile publice închise sau deschise, interdicția de a servi produse alimentare și băuturi în interiorul restaurantelor și cafenelelor în zonele unde cazurile de infectare cu COVID-19 depășesc 3/1000 locuitori, suspendarea activităților piețelor agroalimentare în spații închise, târguri și bâlciuri – trebuie să respecte limitele constituționale. De asemenea, se argumentează că măsurile restrictive ar trebui aplicate în ”mod individual și gradual”. În toate cazurile trebuie respectat principiul egalității de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile. Obiectivul acestor măsuri de restricție trebuie să includă preocuparea pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, iar restrângerea acestor drepturi și libertăți să fie minimală. În consecință, nerespectarea limitelor constituționale, precum și anularea în instanța de contencios administrativ a sancțiunilor dispuse de organele abilitate să aplice măsurile restrictive poate duce la zădărnicirea eforturilor depuse în combaterea efectelor pandemiei, depuse până acum. (Juridice)

3. Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că materia răspunderii civile delictuale reglementată de Codul civil se aplică și pentru fapte ilicite ale autorităților publice în relațiile acestora cu persoana vătămată în drepturile și interesele sale prin acte administrative nelegale, emise de aceste autorități (în privinţa aplicării temporale a legii, urmând a fi avute în vedere prevederile de drept material în vigoare la data săvârșirii faptei), conform art. 19 și art. 28 din Legea nr. 554/2004. (Decizia nr. 1160 din 26 februarie 2020, pronunțată de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Buletinul Casației, pag. 6-13). (Link)

Europa

4. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a ordonat guvernelor a 33 de țări europene luni, 30 noiembrie, să răspundă unui proces istoric deschis în instanța europeană de către șase tineri activiști pentru climă portughezi. Toate statele membre ale Uniunii Europene, dar și Ucraina, Turcia, Marea Britanie, Elveția, Rusia și Norvegia trebuie să răspundă în dosar până pe data de 23 februarie. Conform unui comunicat de presă de la avocatul reclamanților ”marea majoritate a cazurilor depuse în instanță eșuează în această etapă și această decizie marchează un pas major către o hotărâre istorică privind schimbările climatice”. Adițional, CEDO a anunțat că va prioritiza acest caz, pe temeiul ”importanței și urgenței temelor ridicate”. Reclamanții – doi tineri adulți și patru copii – argumentează că guvernele europene trebuie să fie mai agresive în privința obiectivelor climatice pentru a proteja generații viitoare de impactul fizic și psihologic al schimbărilor climatice. De asemenea argumentează că țările trebuie să lucreze mult mai rapid pentru a reduce emisiile de gaz și să crească eforturile de stabilizare a climatului. Reclamanții, cu vârste între 8 și 21 ani, sunt rezidenți în Portugalia, unde efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente. În acest an, Portugalia a înregistrat cel mai fierbinte iulie din ultimii 99 de ani. După ce au strâns sprijin financiar internațional prin eforturi de strângere de fonduri, reclamanții au depus cererea în septembrie în instanța din Strasbourg. Grupul dorește o decizie legală obligatorie care să ”oblige guvernele europene să ia măsurile urgente necesare pentru a stopa criza climatică”. Dincolo de reducerile de emisii la nivel național, reclamanții speră că instanța va obliga țările să ”să se ocupe de contribuții globale pentru schimbările climatice, inclusive acelea ale companiilor multinaționale”. Deși a fost depus abia de curând, dosarul a fost pregătit câțiva ani. Patru dintre reclamanți locuiesc în Leiria, una dintre cele mai grav afectate zone în timpul incendiilor pădurilor din 2017, care au devastat Portugalia și au ucis peste 120 de oameni. Inițiativa de strângere de fonduri a început după aceste incendii. Ceilalți doi reclamanți locuiesc în Lisabona, unde temperaturile au atins niveluri record de 44 grade Celsius. Acesta este ultimul, dintr-un șir de procese deschide de tineri activiști de mediu pe glob. În iulie un student de 23 de ani a lansat un proces pentru a obliga guvernul australian să fie responsabil pentru riscurile climatice, iar un alt student a procesat la fel în luna septembrie. (Jurist)

5. Elvețienii au votat duminică, 29 noiembrie, respingerea măsurilor care ar fi mărit penalitățile împotriva companiilor elvețiene care violează mandatele Națiunilor Unite privind drepturile omului și care dăunează mediului în afara țării. Propunerea, intitulată ”Companiile responsabile – să protejăm oamenii și mediul” a avut ca scop introducerea unor noi obligații statutare pentru business-urile elvețiene. Inițial a fost votată cu o majoritate la limită, de 50.7% procente pentru și 49.3% împotrivă. În orice caz, măsura a eșuat în final, după ce majoritatea cantoanelor elvețiene și-au exprimat dezaprobarea. Conform Consiliului Federal, un consiliu executiv cu șapte membri, care constituie guvernul federal al Confederației Elvețiene, inițiativa ar fi necesitat ”companiile elvețiene să examineze dacă pot respecta drepturile omului internațional recunoscute și standardele de mediu atunci când își efectuează operațiunile de business”. Adoptată, această regulă ar fi obligat companiile elvețiene să răspundă pentru daunele cauzele mediului sau drepturilor omului cauzate de propriile operațiuni, precum și cele ale sucursalelor, furnizorilor sau partenerilor de afaceri. Pe cale de consecință, orice eșec de a respecta aceste obligații ar fi condus la penalități. ”Se așteaptă la respectarea drepturilor omului și standardelor de mediu de către companiile elvețiene nu doar în Elveția, dar și în afacerile din afara țării”, a declarat Consiliul Federal. ”Elveția a jucat un rol activ în stabilirea unor standarde internaționale uniforme și a luat măsurile necesare pentru a asigura că aceste standarde sunt implementate”. Guvernul federal s-a opus inițiativei, care a fost promovată de grupuri progresiste și organizații ale societății civile, inclusiv Inițiativa Afaceri Responsabile (Responsabile Business Initiative – https://corporatejustice.ch/). ”Pentru autorii acestei inițiative, măsurile actuale nu merg suficient de departe”. În sistemul democrației directe elvețiene, votanții își pot exprima opinia asupra unor decizii federale de câteva ori pe an. În orice caz, pentru a trece, propunerile necesită o majoritate atât a voturilor exprimate cât și aprobări din partea cantoanelor individuale. În reacție la eșecul inițiativei, guvernul federal plănuiește să propună o contramăsură ”mai moderată” care să reglementeze responsabilitatea corporatistă. (Link)

SUA

6. Curtea Supremă a SUA a audiat pledoariile în cauza Trump v. New York și Van Buren v.SUA luni, 30 noiembrie. Dosarul Trump v. New York privește o încercare a administrației Trump de a exclude persoanele care locuiesc ilegal în SUA de a fi luate în considerare pentru evidența populației din 2020, în distribuirea locurilor în Camera Reprezentanților. Este pentru prima dată în istoria SUA când problema a fost adusă în fața instanței. Când judecătorii au chestionat avocatul general Jeffrey Wall despre aceasta, acesta a recunoscut natura fără precedent a problemei. Judecătorii au exprimat îngrijorări privind dificultatea practică de a determina câți de mulți oameni numărați în evidența din 2020 erau imigranți fără acte, întrucât sondarea populației nu a inclus o întrebare despre cetățenie. În orice caz, judecătorii conservatori au părut să favorizeze permisiunea administrației Trump de a exclude imigranții deținuți sau pe aceia care se confruntă cu deportarea. Uniunea Americană pentru Libertățile Civile a argumentat că decizia ar fi neconstituțională sub amendamentul 14, care obligă guvernul de a include toți locuitorii în mod egal, iar excluderea ar crea efectiv o clauză modernă. În cauza Van Buren v. SUA, curtea a ascultat argumentele dacă Legea privind frauda și abuzul prin computer din 1986 interzice o persoană autorizată să acceseze un computer folosind acea autorizație pentru a accesa computerul într-un mod neautorizat. Nathan Van Buren a solicitat o interpretare specifică a legii pentru a preveni o criminalizare a unor chestiuni cum ar fi cercetările de securitate, pe care termenii de utilizare a serviciilor de către website-uri nu o permit în mod specific. Guvernul a argumentat în favoarea unei intepretări stricte a legii pentru a preveni furtul și expunerea unor date sensibile. Cele două părți au ridicat argumente de tip slippery slope (o eroare logică care arată că o acțiune poate duce la o serie de alte acțiuni cu efect negativ). Cei care au sprijinit argumentul lui Van Buren că interpretarea guvernului va criminaliza aspecte precum distribuirea de parole și implicarea în chestiuni externe atribuțiilor de muncă în timp ce te afli la locul de muncă, în timp ce susținătorii argumentelor guvernului s-au arătat îngrijorați de o interpretare limitată a legii, care ar permite abuzuri malițioase precum doxing. (Link)

7. Procurorul general al SUA William Barr a declarat că Departamentul de Justiție al SUA nu a găsit nicio probă a unei fraude masive a voturilor în alegerile prezidențiale din 2020. Barr, unul dintre cei mai puternici suporteri ai președintelui Donald Trump în perioada de dinaintea alegerilor, a declarat într-un interviu că Departamentul de Justiție ”nu a văzut fraudă la un nivel care ar fi afectat un rezultat diferit în alegeri”. Barr a informat FBI și procurorii DJ să investigheze toate acuzațiile privind neregulile în alegeri, care au dus la o reacție publică și critici din partea procurilor din Departamentul de Justiție, care au spus că memorandumul lui Barr amenință să submineze sistemul electoral. Insistența lui Barr pentru investigarea acuzațiilor de fraudă a fost în linie cu alegațiile campaniei lui Trump privind o largă conspirație care a dus la înfrângerea lui Trump de către președintele ales Joe Biden. În interviu, Barr a declarat că în timp ce Departamentul de Justiție are probe ale unor acuzații ”particularizate” privind neregularități ale votului care sunt investigate mai departe, nu există probe a unei fraude masive pe care a invocat-o campania lui Trump. Decizia lui Barr de a se rupe de retorica campaniei lui Trump, în contextul unor pierderi în instanțe înalte din statele Michigan, Wisconsin, Georgia și Pennsylvania și în instanțele federale, întrucât niciuna dintre instanțe nu a găsit credibile acuzațiile de fraudă electorală aduse de echipa lui Donald Trump. (Link)

8. Procurorul general al statului Kentucky, Daniel Cameron, a depus o cerere de urgență la Curtea Supremă a SUA luni, 30 decembrie, pentru a suspenda un ordin care restricționează școlile private religioase de a avea cursuri în persoană. În reacție la creșterea cazurilor de COVID-19 în Kentucky, guvernatorul democrat Andy Beshear a emis un ordin executiv pe 18 noiembrie prin care cere tuturor școlilor din stat să încheie cursurile în persoană și să mute toată predarea în mediul virtual, până cel puțin în ianuarie. O mică școală privată creștină din centrul Kentucky, Danville Christian Academy a atacat imediat pentru a bloca ordinul, argumentând că încalcă drepturile religioase ale școlii conform Primului Amendament. Curtea Districtuală pentru Districtul Estic al Kentucky a agreat cu școala și a emis o decizie preliminară care blochează ordinul guvernatorului. În orice caz, instanța superioară a anulat decizia instanței inferioare și a menținut ordinul. Instanța a motivat că ordinul este neutru și se aplică tuturor școlilor, atât seculare, cât și religioase, iar instanța inferioară a aplicat greșit standardul legal. Ordinul guvernatorului nu a încălcat Primul Amendamend și clauzele privind exercițiul liber. Procurorul general republican Daniel Cameron, care s-a implicat în proces împotriva guvernatorului la instanța districtuală, a făcut recurs la Curtea Supremă pentru a anula decizia instanței de apel. Cameron a argumentat că instanța de apel a eșuat să ia în calcul un alt ordin executiv emis de guvernatorul Beshear care a permis anumitor afaceri să rămâne deschise. Acesta a arătat că, din moment ce alte afaceri nu sunt închise, forțarea școlilor religioase cu ”puternice credințe religioase practicate” obligându-le la trecerea de la predarea în persoană la cea virtuală constituie discriminare religioasă. De asemenea, Cameron a punctat faptul că o decizie recentă a Curții Supreme în cazul din New York a blocat un ordin similar de la a fi implementat, deși în instanța de apel a considerat cazul aplicabil doar școlilor și nu tuturor lăcașurilor de credință ca în situația ordinului din New York. Guvernatorul Beshear nu a răspuns cererii, deși a declarat că statul Kentucky are ”aproape 10.000 de studenți și personal în carantină în ultimele două săptămâni” și că este vital să încetinească răspândirea virusului în școli prin interzicerea predatului în persoană. (Link)

Global

9. Înalta Curte Karnataka din India a hotărât vineri, 27 noiembrie, că dreptul de a te căsători cu o persoană aleasă personal, indiferent de castă sau religie este un drept fundamental în Constituția indiană. Această decizie este o reafirmare a unei hotărâri din 2011 a Curții Supreme a Indiei. Cazul judecat a privit o femeie deținută în izolare pentru relația sa cu un bărbat cu care părinții ei nu au consimțit să se căsătorească. Partenerul ei a inițiat o acțiune constituțională pentru eliberarea ei, iar instanța a admis cererea. În hotărârea dată instanța a concluzionat că ”este bine stabilit că un drept al oricărui individ major să se căsătorească cu o persoană aleasă de el/ea este un drept fundamental înscris în Constituția Indiei și această libertate cu privire la relațiile personale dintre doi indivizi nu poate fi limitată de nimeni, indiferent de castă sau religie”. Căsătoriile între caste sunt neobișnuite în India și reprezintă doar 5.1% din totalul căsătoriilor. Sunt în continuare destul de controversate și au determinat, în câteva ocazii, ucideri din onoare. (Link)

10. Trei activiști din Hong Kong au fost condamnați la închisoare miercuri pentru implicarea lor în protestele anti-guvern din 2019. Activistul Joshua Wong a fost condamnat la 13 luni în închisoare pentru rolul său specific în protestele de la stație de poliție din Hong Kong. Agnes Chow a fost condamnată la 10 luni în închisoare, iar Ivan Lam la șapte luni închisoare. Sentința a declanșat critici din partea mai multor grupuri, însă sentința a fost dată după recunoașterea vinovăției pentru implicarea lor în proteste a celor trei activiști. (Link)