Miniştrii de externe din cele 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, dar şi din ţări partenere, vor fi la Bucureşti marți și miercuri – Cronica dimineții

1. Miniştrii de externe din cele 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, dar şi din ţări partenere, vin la Bucureşti ca să discute, marţi şi miercuri, despre cele mai urgente probleme ale blocului militar chiar în vecinătatea unui război de agresiune fără precedent în Europa ultimelor opt decenii. Este prima reuniune în acest format organizată de România de la aderarea sa la Alianţa Nord-Atlantică şi al doilea eveniment NATO de nivel înalt găzduit de Bucureşti, după Summitul din 2008. (News.ro)

2. În România au în prezent salariul minim brut garantat în plată un număr de circa 1,2 milioane de salariați, ceea ce reprezintă aproximativ 23% din numărul total de salariați activi – 5,27 milioane persoane. De majorarea salariului de bază minim la 3.000 de lei vor beneficia însă un număr de 2.181.134 salariați, conform datelor Guvernului. Salariul minim net din România este pe penultimul loc în UE, înaintea celui din Bulgaria, dar și peste țări din regiune care nu sunt membre UE, cum ar fi Serbia sau Ucraina, potrivit datelor Mazars. Povara fiscală din România, însă, calculată ca diferență între cât îl costă salariul pe angajator și cât încasează ca salariu net angajatul, este printre cele mai ridicate din regiune, peste țări precum Polonia, Bulgaria, Ucraina, Cehia sau chiar Austria și Germania. (Profit.ro)

3. Social-democrații suedezi nu se mai opun aderării României la spațiul Schegen. Anunțul a fost făcut de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, și de europarlamentarul PSD Victor Negrescu. (G4Media)

4. Aproximativ 74% din energia electrică necesară Republicii Moldova va fi livrată marți de România, a anunțat secretarul de stat pentru Energie de la Chișinău, Constantin Borosan. (Digi24)

5. Administrația Biden s-a abținut să aibă o poziție fermă, până la acest moment, în legătură cu protestele din China. Reținerea Casei Albe vine în contrast cu criticile repetate și virulente la adresa regimului de la Teheran, după protestele femeilor iraniene care durează de o lună. (NYTimes)

6. Guvernul olandez intenționează să cumpere și să închidă până la 3.000 de ferme în apropierea zonelor sensibile din punct de vedere ecologic, pentru a respecta normele UE de conservare a naturii. Olanda încearcă să-și reducă poluarea cu azot, iar guvernul va continua programul de exproprieri dacă nu vor fi suficient de multe ferme care să accepte oferta în mod voluntar. Fermierilor li se va oferi o sumă „cu mult peste” valoarea fermei. Versiunile anterioare ale planului au stabilit suma la 120% din valoarea fermei, fără să existe însă o confirmare oficială a guvernului. (MSN)

7. Departamentul de Stat al SUA a anunțat că Rusia a anulat abrupt și fără să menționeze un motiv discuțiile despre armamentul nuclear care ar fi trebuit să înceapă marți în Egipt. Ar fi fost prima reuniune pe subiect de la începerea invaziei din Ucraina. (SCMP)

8. Elon Musk a atacat Apple spunând că producătorul iPhone-urilor a amenințat cu blocarea Twitter în App Store, “fără un motiv anume” și și-a redus publicitatea pe platforma socială cumpărată de Musk. În primul trimestru al acestui an, Apple a fost cel mai mare client de publicitate pentru Twitter, cu un buget de $48 milioane. (WashingtonPost)

9. New York Times și patru publicații europene – The Guardian, Le Monde, Der Spiegel și El País – au cerut luni guvernului Statelor Unite să renunțe la acuzațiile împotriva lui Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, pentru obținerea și publicarea documentelor diplomatice și militare clasificate. Într-o scrisoare deschisă comună, cele cinci publicații susțin că acuzarea lui Assange în temeiul Legii privind spionajul „creează un precedent periculos” care amenința să submineze Primul Amendament din Constituția SUA și libertatea presei. „Obținerea și dezvăluirea de informații sensibile atunci când este necesar în interesul public este o parte esențială a muncii zilnice a jurnaliștilor”, se spune în scrisoare. „Dacă această muncă este pedepsită penal, activitatea noastră jurnalistică și democrațiile noastre devin semnificativ mai slabe.” (NYTimes)

10. Şedinţa solemnă a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată sărbătoririi Zilei Naţionale a României a fost marcată de scandal, după ce deputatul UDMR Csoma Botond a afirmat, de la tribună, că ”liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc”. Senatorul Diana Şoşoacă, care avea alături un steag tricolor, a catalogat declaraţia ca fiind ”înaltă trădare” şi a cerut ieşirea din ţară a anti-românilor. La rândul lor, parlamentarii AUR au părăsit sala de plen. Ministrul Culturii, senatorul Lucian Romaşcanu, a afirmat, într-o postare pe Facebook, că Transilvania este istoric a românilor, chiar dacă este locuită şi de minorităţi. (News.ro)

Fotografia dimineții – Un suporter a intrat pe teren la meciul dintre Portugalia și Uruguay, de la Cupa Mondială din Qatar, având un steag în culorile curcubeului, simbolul comunității LGBTQ+, și un tricou pe care scria “Salvați Ucraina” pe față și “Respect pentru femeile iraniene” pe spate:

Ți-ar mai putea plăcea
ONU: Prețul alimentelor a crescut, în martie, cu 13%, un nivel record – Cronica dimineții
Cancelarul german Olaf Scholz se va afla, luni, în vizită oficială în România – Cronica dimineții