India a devenit prima țară care aselenizează la Polul Sud – Cronica Spațială

1. Misiunea spațială Chandrayaan-3 dezvoltată de India a aselenizat cu succes la Polul Sud în 23 august, atunci când landerul Vikram a ajuns la destinație. Cu această ocazie, India a devenit prima țara care aselenizează în această regiune geografică și a patra țară din lume care reușește să plaseze un dispozitiv pe un alt corp ceresc, după Statele Unite, Uniunea Sovietică și China. Misiunea Chandrayaan-3 beneficiază de sprijin tehnic din partea NASA și a Agenției Spațiale Europene. (Space)

2. Roverul Pragyan de la bordul landerului indian Vikram care a ajuns la Polul Sud al Lunii a coborât pe suprafața lunară în cadrul unei misiuni de 14 zile în care va colecta date științifice din această zonă. Roverul este alimentat cu energie de la Soare și a fost programat să funcționeze doar pe parcursul unei zile lunare, echivalentul a 14 zile pe Pământ. Misiunea are o importanță științifică globală pentru că în această regiune există apă sub formă de gheață, care ar putea fi exploatată că resursă naturală de un viitor echipaj uman prezent pe Lună. (Phys)

3. Cu numai trei zile înainte de performanța istorică a Indiei, landerul rusesc Luna-25 s-a prăbușit în apropiere de Polul Sud al Lunii în timpul tentativei de aselenizare, astfel că Rusia a ratat oportunitatea de a deveni primul stat care trimite un lander în această regiune. Primele analize arată că eșecul a avut drept cauză o manevră orbitală care a condus la imprimarea unei traiectorii neașteptate pentru lander. Aceasta a fost prima misiune spre Lună a Rusiei din ultimii 47 de ani. (EarthSky)

4. Cercetătorii au descoperit că o stea situată la 3.000 de ani-lumină depărtare de Pământ în constelația Monoceros este de 43.000 de ori mai magnetică decât Soarele. Astfel, aceasta a devenit cea mai puternică stea din punct de vedere magnetic descoperită până acum. Cercetătorii bănuiesc că steaua are un astfel de magnetism din cauza faptului că s-a format prin fuziunea a două stele mai mici. (LiveScience)

5. Roverul Yutu-2 trimis de agenția spațială chineză pe partea întunecată a Lunii a realizat o hartă cu structura geologică a zonei respective până la o adâncime de 300 de metri. Roverul a folosit în acest scop un instrument numit Lunar Penetrating Radar (LPR) care trimite semnale radio. Anterior, în anul 2020, roverul analizase structura interioară până la o adâncime de 40 de metri. (Advancing Earth and Space Sciences)

6. NASA a selectat o echipă de 12 geologi care va stabili planul științific pentru misiunea Artemis III, în cadrul căreia, conform actualului program, un echipaj uman va aseleniza la Polul Sud spre finalul acestui deceniu. Geologii vor stabili practic obiectivele științifice ale misiunii, inclusiv ce tipuri e roci vor fi colectate pentru a fi aduse pe Pământ. (NASA)

7. Agenția Spațială Europeană (ESA) intenționează să lanseze în 2026 o misiune numită Clearspace-1 care să se atașeze la un adaptor de 113 kilograme cu un diametru de 2 metri care a rămas pe orbita Pământului în urma unei lansări din 2013. Ideea este ca adaptorul să-și schimbe astfel poziția și să plonjeze distructiv în atmosfera Pământului, pentru a nu reprezenta un pericol pe orbită pentru alte misiuni spațiale. Planurile ar fi putut fi bulversate de faptul că adaptorul a fost lovit zilele trecute de un deșeu orbital, însă primele analize arată că acesta a rămas în mare parte intact. Incidentul este însă o nouă dovadă că deșeurile spațiale de pe orbită pot reprezenta o problemă. (Universe Today)

8. O echipă de cercetători de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) a primit finanțare din partea NASA pentru a studia fezabilitatea unui sistem de transport de tip Maglev pe Lună. Sistemul gândit de JPL se numește Flexible Levitation on a Track (FLOAT) și presupune o serie de roboți care să plutească deasupra unei platforme și care să-și controleze deplasarea printr-o formă de levitație magnetică. (Universe Today)

9. O echipă de cercetători de la Universitatea George Mason din Virginia a realizat un studiu potrivit căruia o echipă de 22 de astronauți este suficientă pentru a supraviețui pe Marte. Studiul a fost realizat printr-o simulare computerizată care a atribuit diverse task-uri membrilor echipajului. Până acum, se considera că este nevoie de cel puțin 100 de astronauți pentru o colonie care să poată supraviețui pe termen lung pe Marte. Studiul a luat însă în calcul că o bună parte dintre sarcini vor fi realizate împreună cu cercetători de pe Pământ, astfel că gradul de independență al coloniei ar fi redus. (Futurism)

10. SpaceX se pregătește pentru un nou test cu Super Heavy, prima treaptă a rachetei Starship care ar trebui utilizată în cadrul misiunii Artemis III pentru a trimite un echipaj uman pe Lună. Noul prototip de Super Heavy se numește Booster 9, iar acesta a fost amplasat în poziție de lansare la facilitatea Starbase deținută de SpaceX în Texas. Nu este clar când ar putea avea loc testul, însă proprietarul Elon Musk a menționat că acest lucru se va întâmpla “în curând”. (Space)