Doar 4% dintre români văd schimbările climatice drept cea mai importantă problemă a acestor vremuri – Cronica de Mediu

1. Rata de încălzire a oceanelor aproape s-a dublat începând din 2005 şi mai mult de o cincime din suprafaţa oceanelor lumii a fost afectată de un val de căldură severă în 2023. „Încălzirea oceanelor poate fi privită ca o santinelă a încălzirii globale. Aceasta a crescut constant începând din anii 1960. Iar din 2005, rata încălzirii oceanelor s-a dublat”, a subliniat oceanograful Karina Von Schuckmann în cadrul unei videoconferinţe dedicate prezentării celui de-al optulea raport Copernicus privind starea oceanelor. (Digi24)

2. În august, ghețarii elvețieni s-au confruntat cu „cea mai mare pierdere de gheață înregistrată de la începutul măsurătorilor”. Ghețarii elvețieni s-au micșorat din nou în timpul verii extrem de calde din Europa, în ciuda condițiilor meteorologice favorabile din iunie. Echipa de observare a criosferei din cadrul Academiei Elvețiene de Științe a raportat că temperaturile ridicate din iulie și august, combinate cu impactul de absorbție a căldurii al prafului galben-roșcat suflat dinspre nord de deșertul Sahara asupra ghețarilor elvețieni, au condus la o pierdere de 2,5 % din volumul acestora în acest an. (Euronews)

3. Cercetătorii au analizat imagini din spațiu pentru a vedea cât de repede înverzește Antarctica: Aproape 8 kilometri pătrați de vegetație în 35 de ani.  Conform unei noi cercetări, părți din Antarctica înghețată se înverzesc într-un ritm alarmant, în timp ce regiunea este afectată de fenomene de căldură extremă, ceea ce stârnește îngrijorare cu privire la schimbarea peisajului de pe acest vast continent. (Profit)

4. Râurile au secat în 2023 la cel mai mare ritm din ultimele trei decenii, punând în pericol aprovizionarea cu apă la nivel mondial, arată datele unui raport al Organizației Meteorologice Mondiale. În ultimii cinci ani, nivelurile râurilor din întreaga lume au fost mai scăzute decât media, iar rezervoarele au fost, de asemenea, scăzute, conform raportului Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) privind starea resurselor globale de apă. (G4media)

5. Defrișările s-au intensificat, amploarea lor este chiar mai mare decât acum trei ani, în ciuda angajamentului global de a opri tăierea copacilor. În Indonezia și Bolivia, distrugerea pădurilor s-a accentuat semnificativ. Potrivit raportului realizat de zeci de ONG-uri și organizații de mediu din lume, doar anul trecut, aproximativ 6,4 milioane de hectare de pădure au fost defrișate. De asemenea, 62,6 milioane de hectare au fost distruse de incendii de vegetație (unele puse intenționat) sau pentru a permite construcția unor drumuri. (Profit)

6. Un nou raport realizat de InfoClima, intitulat Starea Climei în România, avertizează asupra vulnerabilității crescute a regiunii de Nord-Est a țării în fața fenomenelor meteo extreme. Potrivit cercetătorului Dr. Sorin Cebotari, fondator al InfoClima și membru al European Climate Foundation, numărul orelor cu condiții favorabile furtunilor severe a crescut constant din 1970 până în prezent. Paradoxal, aceeași zonă va suferi și de secetă extremă, deși cantitatea totală de precipitații nu va scădea semnificativ. Dr. Cebotari a explicat că distribuția precipitațiilor se va schimba, cu perioade lungi de secetă, urmate de precipitații intense. (Infoclima)

7. Doar 4% dintre români văd schimbările climatice drept cea mai importantă problemă a acestor vremuri. Doar 4% dintre români văd schimbările climatice drept cea mai importantă problemă a acestor vremuri, în raport cu preocuparea pentru costul vieții și inflație, invocată de către 62% dintre respondenți, reiese din datele incluse în raportul „Starea Climei – România 2024”. În context, defrișările forestiere erau considerate cea mai gravă problemă de mediu (37%), urmate de eliminarea deșeurilor menajere (12%), poluarea aerului (11%) și epuizarea resurselor naturale (11%). (Infoclima)

8. Producția de energie în centrale solare fotovoltaice a fost de 2,57 miliarde kWh, în primele opt luni ale acestui an, în creștere cu 60,5% față de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. (Greennews)

9. UE va impune limite mai stricte pentru poluarea aerului din 2030, cu microparticule, dioxid de azot și dioxid de sulf. Circa 300.000 de decese anual în Uniunea Europeană pot fi puse pe seama poluării aerului, care reprezintă „cel mai mare risc de mediu pentru sănătate”, consemnează un comunicat al Consiliului UE. Noile limite se referă la particulele PM10 şi PM2.5 (cu diametre sub 10, respectiv 2,5 microni – n. red.), la dioxidul de azot şi dioxidul de sulf, despre care se ştie că provoacă probleme respiratorii. Cetăţenii europeni vor avea dreptul la compensaţii în caz că se îmbolnăvesc din cauza nerespectării limitelor. (Hotnews)

10. Criza mondială a apei pune în pericol jumătate din producția mondială de alimente în următorii 25 de ani. O analiză de referință arată că este nevoie de măsuri urgente pentru a conserva resursele și a salva ecosistemele care furnizează apă dulce. Cererea de apă dulce va depăși oferta cu 40 % până la sfârșitul deceniului, deoarece sistemele de apă ale lumii. (Theguardian)