Diseară, de Ora Pământului, suntem invitați să stingem luminile între 8:30 și 9:30 – Cronica de Mediu

0. Urmează Ora Pământului 🌍, inițiativa WWF Australia prin care suntem invitați anual, pe 27 martie, să stingem luminile între 8:30 și 9:30 seara. La a doua ediție, din 2008 (prima a fost doar în Sydney), au participat 35 de țări. Anul trecut au participat 190 de țări. Un sondaj a arătat că nivelul de conștientizare asupra problemelor de mediu a crescut cu 4%. Rolul Orei Pământului e să deschidă discuții despre mediu și schimbări climatice. Nu își propune să economisească cantități enorme de energie sau să reducă amprenta de carbon. (DoR)

1. În ultimele 6 zile, în Australia a plouat aproape cât plouă de obicei într-un an. Inundațiile sunt ultimele dintr-un șir de fenomene meteo extreme care au lovit țara în ultimii ani, de la secetă, la incendii de vegetație. Peste 18.000 de oameni au fost evacuați până acum. ( Axios & DoR)

2. Nivelul poluării deasupra zonelor extrem de active din punct de vedere al emisiilor scăzuse semnificativ la momentul implementării primelor măsuri pentru limitarea răspândirii coronavirusului, la începutul anului 2020. Un an mai târziu activitatea poluantă a revenit la limitele pre-pandemice, iar emisiile par că au ajuns din nou la nivelul din 2019, conform unor imagini din satelit care arată un nivel mare de emisii de dioxid de azot deasupra Chinei. (CNN)

3. Franța urmează să includă lupta împotriva schimbărilor climatice în Constituție. Amendamentele au fost adoptate de Adunarea Națională. (Digi24)

4. Cercetătorii americani au creat un proces ”verde”, de distrugere a polistirenului, care nu necesită solvenți nocivi și se realizează la temperatura camerei. În cadrul unui proces complex, din sfera mecanochimiei, polistirenul este distrus la nivel macromolecular. (Phys)

5. Perioada în care Alpii sunt înzăpeziți s-a redus cu aproape o lună în ultimii 50 de ani. Între anii 1971 și 2019, perioada în care există zăpadă pe sol în fiecare iarnă s-a redus, în medie, de la 22 la 34 de zile în Alpi, în zone situate sub 2.000 de metri altitudine, estimează în jur de treizeci de cercetători semnatari ai unui articol publicat în revista articolul The Cryosphere. (Profit)

6. Echipa responsabilă cu realizarea planului de redresare economică, a președintelui Biden, finalizează planurile de a investi între 3 și 4 trilioane de dolari în cheltuieli și credite fiscale și un lucru este deja sigur: abordarea schimbărilor climatice și trecerea la energie curată vor sta la baza fiecărui pachet de măsuri. Mișcarea reprezintă o schimbare filosofică majoră în modul în care democrații vorbesc despre rezolvarea încălzirii globale. De data aceasta, stabilirea schimbărilor climatice se află în centrul planului economic (Nytimes)

7. Argo Blockchain (LON: ARB), listat în Marea Britanie, a declarat că a semnat un memorandum de acord cu firma de tehnologie blockchain și criptomonedă DMG Blockchain Solutions pentru a lansa o acțiune de minare de bitcoin complet alimentată cu energie curată. Conform termenilor acordului, cele două firme vor lansa în comun „Terra Pool”, alimentată exclusiv cu energie curată. (Finance Yahoo)

8. În ciuda angajamentelor nete zero, băncile au folosit 750 de miliarde de dolari pentru finanțarea combustibililor fosili în 2020. Conform Rainforest Action Network, care arată că, în timp ce finanțarea combustibililor fosili a scăzut cu un record de 9% în timpul recesiunii economice induse de pandemie în 2020, băncile de top din lume au intensificat finanțarea cu 10% pentru cele mai mari 100 de firme din sectorul combustibililor fosili. (GreenBiz)

9. Energiile regenerabile au îndeplinit 97% din cererea de electricitate a Scoției în 2020. Scoția a ratat cu puțin obiectivul de a genera echivalentul a 100% din cererea sa de energie electrică din surse regenerabile de energie în 2020. Acest obiectiv a fost stabilit în 2011, când tehnologiile regenerabile au generat doar 37% din cererea națională. (BBC)

10. Pădurea tropicală amazoniană emite acum mai multe gaze cu efect de seră decât absoarbe. Considerată un bastion împotriva schimbărilor climatice datorită capacității sale de a absorbi dioxidul de carbon, un nou studiu sugerează că evoluția pozitivă a temperaturilor, creșterea secetei și defrișările în ritm accelerat au copleșit probabil capacitatea Amazonului de a absorbi mai multe gaze cu efect de seră decât emite. (SmithsonianMag)

Fotografia ediției – Roiuri de păianjeni și șerpi invadează casele în urma inundațiilor din Australia (Indianexpress)

Ți-ar mai putea plăcea
Japonia va comercializa captarea carbonului până în 2030 – Cronica de Mediu
Unul din șapte români consideră deșeurile din plastic aruncate în natură una dintre problemele majore de mediu din ţară – Cronică de Mediu