Decesele cauzate de căldură în Europa s-ar putea tripla până la sfârșitul secolului – Cronica de Mediu

1. Decesele cauzate de căldură în Europa s-ar putea tripla până la sfârșitul secolului, numărul acestora crescând disproporționat în țările din sudul Europei, precum Italia, Grecia și Spania. Frigul ucide mai mulți oameni decât căldura în Europa, iar unii au susținut că schimbările climatice vor aduce beneficii societății prin reducerea acestor decese. Însă studiul, publicat în Lancet Public Health, a constatat că numărul deceselor ar reacționa lent la încălzirea vremii și ar putea chiar să crească din cauza îmbătrânirii populației, care devine mai vulnerabilă la temperaturile periculoase. Cercetătorii au concluzionat că, în cazul în care încălzirea globală atinge un nivel catastrofal de 3C sau 4C, creșterea numărului de decese cauzate de căldură va depăși cu mult scăderea numărului de decese cauzate de frig. (theguardian.com)

2. Un număr tot mai mare de dovezi științifice arată că microplastice se acumulează în organele umane critice, inclusiv în creier, determinând cercetătorii să solicite măsuri urgente pentru a controla poluarea cu plastic. Douăzeci și patru de mostre de creier colectate la începutul acestui an au măsurat, în medie, aproximativ 0,5% plastic din greutate. (theguardian.com)

3. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a afirmat că vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM). El a menţionat că, pe lângă recorduri de temperatură, se înregistrează fenomene meteo extreme de o intensitate din ce în ce mai mare. (news.ro)

4. Cărbunele generează mai puțin de jumătate din energia australiană pentru prima dată.
Vânturile puternice care au lovit sud-estul Australiei în ultimele zile au împins energia electrică produsă pe bază de cărbune sub 50% din mixul energetic al țării pentru prima dată. Potrivit cifrelor furnizate de Open-NEM, un agregator de date, combustibilul fosil a reprezentat 49,2% din producția de energie electrică în săptămâna care a trecut luni, fiind pentru prima dată când a scăzut sub jumătate pe o bază săptămânală continuă. (bloomberg.com)

5. Cercetătorii NASA au dezvoltat roboți subacvatici autonomi ce se pot scufunda la mari adâncimi pentru a putea strânge date despre topirea calotelor glaciare și despre creșterea nivelului oceanului planetar. Scopul final al NASA este de a lansa o flotă de 10 astfel de roboți în Antarctica (unul dintre cele mai greu de accesat locuri de pe Pământ), care se vor agăța de calotele glaciare și vor culege date pe parcursul unui an, pentru a monitoriza viteza cu care apa caldă și sărată a oceanului topește gheața în toate cele patru anotimpuri. (biziday.ro)

6. Centrele de date Google, Microsoft, Meta, Amazon vor genera 2,5 miliarde tone emisii de CO2, 40% din cât emană SUA într-un an. (profit.ro)

7. UNICEF: Unu din cinci decese în rândul copiilor mai mici de un an din Europa şi Asia Centrală, legat de poluarea aerului. Estimările arată că în România 63 de copii sub un an au murit, în 2021, din cauze legate de poluarea aerului. (news.ro)

8. Pierderea ghețarilor și a calotei glaciare: În 2023, întinderea gheții marine din Antarctica a atins un minim record conform datelor înregistrate de sateliți, iar calota glaciară a Groenlandei a înregistrat cel mai rapid ritm de topire de pana acum. Acest lucru a contribuit semnificativ la creșterea nivelului mării, care a atins, de asemenea, niveluri record. (carbonbrief.org)

9. Valuri de căldură marine și încălzirea oceanelor: anul 2023 a fost, de asemenea, martorul unei încălziri fără precedent a oceanelor lumii, ceea ce a dus la valuri de căldură marine extinse, în special în Atlanticul de Nord. Aceste valuri de căldură marine, care pot devasta ecosistemele marine, au avut loc la o scară fără precedent, temperaturile oceanelor fiind mult mai ridicate decât în mod obișnuit. (WMO.int)

10. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a avertizat că temperaturile globale vor bate recorduri în anii următori, existând 80% șanse ca un an între 2024 și 2028 să depășească temporar pragul critic de 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Acest lucru evidențiază cât de departe este lumea de îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris, cu consecințe precum valurile de căldură, seceta și creșterea nivelului mării, care se accelerează deja. (UNNews.org)