Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Marea Britanie a încălcat limita europeană de poluare a aerului – Cronica Juridică
România & Moldova
1. Curtea Constituțională din Moldova a oferit o victorie parțială pentru președintele Maia Sandu, în încercarea acesteia de a i se permite să numească noi miniștri. Sandu a câștigat președinția în alegerile din noiembrie trecut, în care l-a învins pe candidatul pro-Moscova, Igor Dodon. După alegerea ei, administrația anterioară a demisionat, lăsând-o pe Sandu în conflict cu Parlamentul, care este dominat de Partidul Socialist al lui Dodon. Sandu s-a adresat Curții Constituționale pentru o soluție, față de incapacitatea de a numi noi miniștri. În orice caz, Curtea a decis că i se permite să numească persoane pentru funcții publice, altele decât miniștrii. Consiliera lui Sandu, Olesea Stamate a salutat decizia într-o postare pe Facebook, în care spune că ”clarifică puterile guvernului interimar” și va ”face guvernul mai puternic în timpuri de criză”. Ea a criticat de asemenea administrația precedentă, pe care a acuzat-o că și-a ignorat responsabilitățile. Sandu dorește să organizeze alegeri anticipate pentru Parlament, sperând că Partidul Acțiune și Solidaritate poate obține o majoritate, care să îi permită formarea unui guvern complet. Sandu a discutat posibilitatea alegerilor anticipate cu președintele Consiliului European Charles Michel, care a numit alegerile ”cea mai bună șansă să obțină un Parlament capabil să sprijine reformele Președintelui”. (Link)
Europa
2. Instanța districtuală din Lyublinsky, Moscova l-a obligat pe dizidentul politic Alexei Navalnîi, aflat în închisoare, să plătească suma de 500.000 ruble ($ 6.725) omului de afaceri Yevgeny Prigozhin. Navalnîi, care a pierdut un apel pentru eliberarea pe cauțiune luna trecută, se pare că ar fi făcut declarații defăimătoare despre Prigozhin, numindu-l un bandit și pretinzând că a fost implicat în prostituție cu copii. Prigozhin, un cunoscut aliat al Kremlinului, este fondatorul Konkord Management and Consulting, care deține acțiuni în Megaline, o companie de construcții care are contracte cu Ministerul Apărării rus. De asemenea, el este căutat de FBI pentru o acuzație de conspirație în scopul fraudării SUA în legătură cu alegerile prezidențiale din 2016. Aceasta este una dintre mai multe acțiuni de defăimare depuse de omul de afaceri împotriva lui Navalny și aliaților săi, care ar putea totaliza până la 77 milioane de ruble în daune, dacă va câștiga. Criticii Moscovei spun că procesele sunt parte a unei campanii de a reduce la tăcerea opoziția împotriva guvernului. Amenzile vin la câteva zile după ce administrația Biden, în coordonare cu Uniunea Europeană, au direcționat sancțiuni împotriva oficialilor ruși implicați în hărțuirea țintită și tentativa de otrăvire a lui Navalnîi de anul trecut. (Link)
3. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis (Link) că Marea Britanie a încălcat limita europeană de poluare a aerului, prin eșecul de a-și îndeplini obligațiile sub prevederile combinate ale art. 13 alin. 1 și anexa XI la Directiva nr. 2008/50/EC a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 asupra calității aerului ambiant și aerului curat pentru Europa (Link). Directiva stabilește obiectivele calității aerului, inclusiv ținte ambițioase, cost efectiv pentru îmbunătățirea sănătății umane și a calității mediului până în 2020. De asemenea specifică modurile privind evaluarea acestora și luarea oricărei măsuri corective, dacă standardele nu sunt atinse. Stabilește ca publicul să fie informat. Decizia ridică posibilitatea ca Marea Britanie să poate fi încă amendată, chiar după părăsirea Uniunii Europene. Marea Britanie a ieșit din UE și din Curtea Europeană de Justiție la finalul anului 2020. În orice caz a agreat să aplice hotărârile curții pentru cazurile care au fost inițiate în timp ce încă era membră al Uniunii. Aceasta este prima decizie ulterioară exit-ului țării. Instanța a stabilit că Marea Britanie a eșuat sistematic și persistent să-și îndeplinească obligațiile conform articolului 13 alin. 1 al directivei, între 2010 și 2017. A stabilit că, deși statele au posibilitatea să decidă măsurile specifice de adoptat, aceste măsuri trebuie, în orice caz, că perioada în care valorile limitei sunt depășite să fie cât mai scurtă posibil. A durat prea mult să termine depășirea dovedită a valorilor limitei, având în vedere obligația de a se asigura că perioada de depășire să fie menținută cât mai scurtă posibil. Marea Britanie ar putea fi penalizată financiar, dacă încă eșuează să se conformeze. Instanța a ordonat Marii Britanii să plătească costurile legale suferite de Comisia Europeană. Într-un efort de a atinge obiectivele climatice, Marea Britanie a promis să interzică vânzarea de noi mașini și dube pe petrol și diesel din 2030. (Link)
America de Nord
4. Curtea Superioară de Justiție din Ontario, Canada a găsit vinovat de omucidere un bărbat, pentru conducerea unui camion într-o mulțime în Toronto, ucigând zece oameni și rănind șaisprezece alții (Link). Instanța a refuzat să numească bărbatul, catalogându-l în schimb John Doe, întrucât el a comis actul de violență pentru a obține faimă. În consecință, judecătorul a remarcat următoarele în hotărârea sa: ”am speranța că numele său nu va fi publicat de nimeni altcineva, de acum încolo. Acesta nu este un ordin al meu, ci mai degrabă o dorință, poate una naivă”. Pe 23 aprilie 2018, într-un atac premeditat, John Doe a preluat un camion închiriat cu trei săptămâni în avans și l-a condus pe un trotuar din strada Yonge, călcând peste zeci de trecători. Apărarea lui Doe a fost că acțiunile sale au fost făcute în timp ce ”suferea de o tulburare mintală, care l-a făcut incapabil să evalueze natura și calitatea actului sau omisiunea acestuia, sau să știe că era greșit”. Instanța a considerat că, deși Doe a fost diagnosticat cu tulburare de spectru autist, o tulburare validă pentru a susține această apărare, nu l-a afectat atât de profund încât să îl facă incapabil să înțeleagă gravitatea acțiunilor sale. Instanța a citat premeditarea lui Doe, precum și inteligența sa ”superioară mediei” ca dovadă a capacității minții sale și abilității de a înțelege consecințele acțiunilor sale. În subsidiar încercării de a înlătura numele lui Doe din atenția publică, instanța a numit numele fiecărei victime și rănile provocate în hotărârea sa, recunoscând ”eroii” prezenți în acea zi, inclusiv primii care au reacționat și ofițerii de poliție care au răspuns atacului. (Link)
5. Ministrul Afacerilor Externe canadian, Marc Garneau, a cerut negocieri oficiale cu Adunarea Generală a ONU pentru a pedepsi regimul Assad pentru atrocitățile din războiul civil sirian din 2011. Negocierile vor fi ținute pe temeiul Convenției ONU împotriva Torturii și altor Tratamente Crude, Inumane sau Degradante sau Pedepse (UNCAT). Cererea este similară alteia depusă de Olanda anul trecut. Conform unei investigații a Consiliului Drepturilor Omului al ONU, aproximativ 400.000 persoane au murit în conflict. Guvernul sirian a negat consistent orice eforturi și cereri internaționale de a ameliora situațiile privind drepturile omului. Canada a investit $3.5 miliarde pe o perioadă de cinci ani pentru a furniza necesitățile victimelor din regiune. Canada este una dintre cele mai importante donatoare în eforturile umanitare și a acomodat aproximativ 25.000 refugiați sirieni între noiembrie 2015 și februarie 2016. Garneau a subliniat într-un comunicat de presă că Canada își va menține poziția sa non-negociabilă privind abuzurile de drepturile omului. ”În ultimul deceniu, regimul sirian a indus atacuri brutale și șocante asupra propriului popor”, a spus Garneau. ”Avem speranța că acțiunea de astăzi servește să ne aducă mai aproape de adevăr, justiție și responsabilitate. Poporul Siriei nu merită nimic mai prejos”. Situația din Siria este încă sumbră, având în vedere că aproape 13.1 milioane de oameni din regiune se află încă în pericol constant. (Link)
6. Reprezentantul democrat Eric Swalwell a depus o acțiune civilă într-o instanță federală împotriva fostului președinte Donald Trump, a lui Donald Trump Jr., lui Rudy Giuliani și a congresmanului republican Mo Brooks, în care susține că insurecția fatală asupra Capitoliului din 6 ianuarie a fost o ”consecință directă și previzibilă” a acțiunilor ilegale ale pârâților. Doar Procurorul General al SUA poate depune o acțiune penală împotriva unui fost președinte. Alte acțiuni civile au fost depuse în legătură cu insurecția Capitoliului. În 16 februarie, reprezentanta Bennie Thompson a deschis un dosar civil împotriva lui Trump, Giuliani, The Proud Boys și Oath Keepers. Acțiunea lui Swalwell aduce nouă capete de cerere privind conspirație și neglijență. Procurorul Philip Andonian a explicat că pârâții au ”violat legile federale și de stat menite să protejeze cetățenii exact de conduita în care aceștia s-au angajat”. Swalwell dorește daune monetare, inclusive daune punitive. Swalwell a fost unul dintre managerii procesului de acuzare a fostului președinte Trump, care a eșuat să-l condamne în Senat, în februarie. În acțiunea sa, Swalwell aduce probe din procesul de acuzare. Acțiunea conține tweet-urile lui Trump, care au condus la atac, pentru a arăta că Trump a încercat să submineze victoria electorală a președintelui Joe Biden. Acțiunea discută de asemenea eforturile lui Trump de a presa reprezentanții să invalideze rezultatele alegerilor. În ultimul rând, acțiunea citează discursurile pe care Trump, Trump Jr., Giuliani și Brooks le-au ținut în timpul mitingului organizat cu câteva ore înainte de insurecție. (Link)
7. Website-ul de social media conservatoare Parler a inițiat un nou proces împotriva Amazon, în care pretinde că Amazon a scos Parler de pe platformele sale de găzduire, din cauză că au fost percepuți ca amenințare și au dorit să ”distrugă” competiția. Decizia vine după ce Parler a retras acțiunea federală antitrust anterioară împotriva Amazon. Parler a deschis procesul acum două luni, susținând că Amazon a violat Secțiunea întâi a legii antitrust Sherman, conspirând cu Twitter să scoată website-ul și să afecteze creșterea Parler. Într-un nou dosar, deschis în instanța statului Washington, Parler susține că Amazon a încălcat ilegal contractul încheiat, înlăturând Parler din cauza unor acuzații despre care Amazon știa că sunt false. Mai mult decât atât, ei pretind că Amazon a scurs aceste zvonuri false către media, într-o încercare de a distruge reputația Parler. Parler susține că Amazon cunoștea modelul de business al Parler și nu a avut nicio problemă cu postările găzduite pe website. În fapt, Parler pretinde că singurul motiv pentru care Amazon a înlăturat website-ul lor a fost din cauza unei înțelegeri semnate cu Twitter două luni mai devreme. Ei cred că Amazon a încercat să protejeze cota de piață a Twitter, întrucât riscau să piardă utilizatori după interdicția împotriva lui Trump. Parler crede că Amazon știa că acești utilizatori vor sfârși prin a adera la Parler, întrucât Trump își va crea un cont pe Parler. Mai departe, Parler pretinde că Amazon a trimis hackeri în serverele lor pentru a face mai dificil pentru ei să revină online, după ce au fost înlăturați. Parler spune că era gata să semneze o înțelegere de multi-miliarde de dolari, care urma să le extindă cota de piață și veniturile, însă din cauza hackerilor le-a luat o lună să se relanseze și au pierdut zeci de milioane de utilizatori și dolari. Acțiunea are 15 capete de acuzare diferite privind contractul, încălcări ale clauzelor contractuale, violări ale protecției consumatorilor, neglijență și violări privind competiția neloială. Parler dorește compensații materiale, inclusiv daune și penalități. (Link)
Global
8. Reporteri fără Frontiere (RFF) au anunțat că au depus o plângere penală în Germania, acuzându-l pe prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți înalți oficiali de comiterea crimelor împotriva umanității. Acuzațiile vin ca urmare a uciderii editorialistului Jamal Khashoggi și întemnițarea a 34 de alți jurnaliști în Arabia Saudită. Grupul de media advocacy, cu sediul în Paris, a depus o plângere de 500 pagini în Karlsruhe, Germania, în care cer procurorului public german să deschidă o investigație oficială cu privire la ”natura generalizată și sistematică a persecutării jurnaliștilor în Arabia Saudită”. Conform Reporteri fără Frontiere, plângerea detaliază 35 de cazuri care ”dezvăluie un sistem care amenință viața și libertatea oricărui jurnalist în Arabia Saudită, în particular a celor care vorbesc public împotriva guvernului saudit”. Grupul care apără libertatea presei susține că prințul moștenitor și patru alți oficiali saudiți au ”responsabilitate organizațională și executivă” pentru uciderea în 2018 a editorialistului Washington Post Khashoggi și conspirație pentru ”dezvoltarea unei politici de stat pentru a ataca și reduce la tăcere jurnaliștii”. Plângerea urmează lansării unui raport declasificat de informații al SUA, care concluzionează că prințul moștenitor a aprobat operația de a-l captura sau ucide pe Khashoggi. Guvernul saudit a respins evaluarea serviciului de informații american, iar prințul Mohammed a negat orice implicare în omorârea lui Khashoggi. Secretarul general al organizației, Christophe Deloire, a declarat că ”cei responsabili pentru persecutarea jurnaliștilor în Arabia Saudită, inclusiv uciderea lui Jamal Khashoggi, trebuie sancționați pentru crimele lor”. Reporteri fără Frontiere a depus plângerea penală în Germania, întrucât instanțele germane s-au implicat în investigarea crimelor internaționale și au ”arătat deja pregătirea și dorința de a condamna criminali internaționali”. (Link)
9. Procurorul Curții Penale Internaționale (ICC) Fatou Bensouda a anunțat miercuri că biroul său a lansat o investigație cu privire la presupusele crime de război israeliene comise în teritoriile palestiniene din iunie 2014. Anunțul lui Bensouda urmează concluziilor examinării preliminare din decembrie 2019 privind situația din Palestina, ca urmare a trimiterii unei relatări a situației către ICC de către Palestina, care a confirmat că cele trei criterii statutare necesare sunt satisfăcute. În primul rând, a existat un temei rezonabil să considere că crime de război au fost sau sunt comise în Cisiordania, inclusiv în Ierusalimul de Est și Fâșia Gaza. În al doilea rând, au existat cazuri potențiale reieșind din situație, care ar fi admisibile. În al treilea rând, nu ar fi motive substanțiale de a crede că o investigație nu ar servi intereselor justiției. În investigarea operațiilor militare împotriva palestinienilor din Fâșia Gaza și extinderea coloniilor evreiești în Ierusalim și Cisiordania, Bensouda a confirmat în declarația sa că biroul ei va adopta ”o abordare non-partizană, principială”. Ea a subliniat că investigațiile trebuie să fie ”ancorate obiectiv în fapte și lege” și că ICC nu are altă agendă decât de a-și exercita îndatoririle mandatate prin statutul fondator, acela de a ”promova responsabilitatea pentru crime” conform Statutului Roma. Din 2019, biroul procurorului ICC a încercat să obțină o decizie a judecătorilor camerei preliminare pentru a determina întinderea competenței teritoriale pe care o poate exercita ICC în timpul investigației sale. Curtea preliminară a stabilit că ICC se află în limita puterii de a-și exercita competența penală, în zonele palestiniene afectate. În timp ce ICC a refuzat să determine dacă Palestina a satisfăcut criteriile de a obține un stat în plan internațional, judecătorii au decis unanim că Palestina poate fi considerat un stat parte. Prin urmare, conform statutului fondator al Curții Penale Internaționale, având în vedere stabilirea de către camera preliminară a competenței relevante, biroul este acum obligat să lanseze o investigație formală. Deși Bensouda a subliniat că biroul este dispus să coopereze atât cu guvernul palestinian, cât și cu guvernul israelian, premierul israelian Benjamin Netanyahu a fost rapid în a-și exprima disprețul cu privire la investigația ICC. Într-un mesaj video distribuit de Ministerul Afacerilor Externe israelian, Netanyahu a pretins că investigația Curții urmărește ”crime de fals război” și continuarea cursului acțiunii legale a fost ”antisemitism pur”. Anterior, Netanyahu a argumentat că ICC nu are nicio competență pe temă și a promis să ”lupte pentru adevăr” și să stabilească orice dispute în Palestina, independent și prin negocieri. În orice caz, decizia a fost bine primită de autoritățile palestiniene, întrucât Bensouda a promis să reprezinte în principal victimele din ambele comunități palestiniană și israeliană, în timpul investigației. (Link)
10. Experții ONU au cerut Arabiei Saudite să renunțe la acuzațiile împotriva a trei minori Shia condamnați la moarte și să îi elibereze. Arabia Saudită le-a comutat pedeapsa la 10 ani închisoare, incluzând timpul deja petrecut în închisoare. Ali al-Nimr, Dawood al-Marhoon și Abdullah al-Zaher erau sub vârsta de 18 ani când au fost condamnați, după ce au participat la proteste. Ali Al-Nimr este nepotul cunoscutului cleric Shia Nimr al-Nimr, a cărui execuție în 2016 a declanșat proteste în Arabia Saudită și Iran. Ali Al-Nimr avea 17 ani când a fost deținut în februarie 2012 pentru proteste în provincia de est a Arabiei Saudite. Ali al-Nimr și alți doi minori acuzați, care de asemenea au protestat, s-au confruntat cu pedeapsa decapitării. Experții în drepturile omului au declarat: ”Continuăm să primim alegații despre tortură și rele tratamente pentru a extrage confesiuni, precum și în legătură cu impunerea pedepsei cu moartea pentru infracțiuni care nu îndeplinesc condițiile pentru ”infracțiuni grave”, conform dreptului internațional. Reiterăm că sub nicio circumstanță nu ar trebui ca pedeapsa cu moartea să fie aplicată indivizilor care își exercită drepturile lor fundamentale la libertatea de exprimare, adunare, credință sau religie”. Experții în drepturile omului ai ONU au remarcat de asemenea că folosirea pedepsei cu moartea în continuare de către Arabia Saudită violează dreptul internațional. În timp ce guvernul a avut un moratoriu (BBC) privind aplicarea pedepsei cu moartea pentru infracțiuni privind drogurile îm ianuarie 2021, Națiunile Unite insistă pentru o renunțare la această practică. (Link)
