Cercetătorii au descoperit molecule esențiale pentru originea vieții pe Enceladus, satelitul lui Saturn – Cronica Spațială

1. Cercetătorii au descoperit acid cianhidric (formula chimică HCN) pe Enceladus, unul dintre sateliții naturali ai planetei Saturn. Acidul cianhidric este una dintre moleculele cheie pentru originea vieții. În plus, cercetătorii au identificat în oceanul de sub stratul de gheață de la suprafața lui Enceladus o serie de compuși organici care pot reprezenta o sursă de energie pentru organisme. Datele provin de la sonda spațială Cassini. (Jet Propulsion Laboratory)

2. Roverul Perseverance de pe planeta Marte a identificat dovezi despre existența unui lac în craterul Jezero în urmă cu câteva miliarde de ani. Cele 23 de probe de sol prelevate din regiunea respectivă conțin, printre altele, siliciu, fosfați și carbonați. (Jet Propulsion Laboratory)

3. Cercetătorii de la NASA au identificat 17 exo-planete care ar putea avea oceane cu apă lichidă, un ingredient esențial pentru viață, sub un strat gros de gheață la suprafață, la fel cum se întâmplă, de exemplu, în cazul lui Enceladus. În plus, este pentru prima oară când cercetătorii analizează activitatea gheizerilor care expulzează apa lichidă a oceanelor la suprafață unor exo-planete. (NASA)

4. Cercetătorii au folosit telescopul spațial James Webb pentru a identifica cea mai mică pitică maro de până acum, localizată în regiunea Perseus, la circa 1.000 de ani-lumină distanță de Pământ. Piticele maro sunt corpuri cerești care nu au fost suficient de dense pentru a se transforma într-o planetă, dar nici nu au fost suficient de calde pentru a se transforma în stele. Noua pitică maro identificată are o masă de trei sau patru ori mai mare decât Jupiter. (NASA)

5. Vântul solar “împinge” în fiecare secundă în spațiul cosmic 110 grame din rarefiata atmosferă a planetei Marte. Descoperirea a fost făcută întâmplător și va permite cercetătorilor să înțeleagă mai bine evoluția planetei Marte, dar și modul în care exo-planetele interacționează cu stele gazda. (New Atlas)

6. Telescopul spațial James Webb a fost folosit pentru a realiza o imagine spectaculoasă cu Cassiopeia A, rămășițele unei supernove din constelația Cassiopeia. Se estimează că lumina din momentul în care s-a produs supernovă a ajuns pe Pământ în preajma anului 1690. (Science Alert)

7. Sonda spațială Voyager 1 nu mai transmite informații științifice sau date despre sistemele sale, cel mai probabil ca urmare a unei defecțiunii la computere. Singurele date pe care le transmite Voyager 1 sunt o înșiruire fără sens a cifrelor 0 și 1. (Universe Today)

8. Blue Origin a stabilit pentru 18 decembrie următoarea lansare a vehiculului suborbital New Shepard. În cadrul misiunii, vehiculul ar trebui să trimită în spațiu 33 de instrumente științifice. Ultimul zbor suborbital cu New Shepard a avut loc cu mai bine de un an în urmă, în septembrie 2022. (Space)

9. Spectometrul Earth Surface Mineral Dust Source Investigation (EMIT) trimis de NASA pe Stația Spațială Internațională (ISS) a realizat prima hartă a mineralelor din zonele deșertice ale Pământului. Studiul a oferit o localizare precisă pentru 10 minerale cheie din aceste regiuni care reflectă și absorb lumina solară. Cercetătorii au demonstrat în trecut că, în funcție de compoziția mineralelor, acestea răcesc sau încălzesc atmosfera atunci când vântul le împrăștie în aer, ceea ce are o contribuție la schimbările climatice. (NASA)

10. Prima lansare a rachetei Vulcan dezvoltată de United Launch Alliance (ULA) a fost amânată din 24 decembrie până în 8 ianuarie. Decizia vine pe fondul unui test static desfășurat în 8 decembrie care nu s-a putut desfășura integral din cauza unor probleme la rampa de lansare. Prima misiune a rachetei este să trimită spre Lună landerul Peregrine, dezvoltat de compania americană Astrobotic. (SpaceFlightNow)