Cercetătorii au descoperit apă în stare lichidă sub polul sud al planetei Marte – Cronica Spațială
1. Cercetătorii de la Cambridge au determinat în mod indirect că sub stratul de gheață de sub polul sud al planetei Marte ar putea exista apă în stare lichidă. Aceștia afirmă că, pe baza noilor dovezi topografice, a simulărilor computerizate și a datele radar este foarte posibil să existe cel puțin o zonă subterană cu apă în stare lichidă. Totuși, aceasta este o dovadă indirectă despre prezența apei. (Cambridge)
2. Sonda spațială Juno a realizat cea mai detaliată imagine cu Europa, una dintre lunile planetei Jupiter. Imaginea spectaculoasă a fost surprinsă într-o zonă în care suprafața lunii este acoperită de gheață și acoperă o suprafață cu o lungime de 200 de kilometri și o lățime de 150 de kilometri. Imaginea este plină de diverse canale de gheață, iar în două regiuni se observă și zone întunecate care ar putea fi rezultatul unor erupții din subteran. În plus, imaginea prezintă și puncte albe, care sunt “semnăturile” unor particule puternic încărcate energetic de la radiațiile din jurul lunii. (NASA)
3. Una dintre ipotezele de lucru ale cercetătorilor este că Luna s-a format după ce Pământul a fost lovit de un obiect ceresc de dimensunile planetei Marte. O serie de simulări computerizate realizate de oamenii de știință de la NASA sugerează acum că procesul de formare al Lunii a fost unul extrem de scurt la scara Universului, de numai câteva ore, întrucât materialul rezultat în urma coliziunii a ajuns direct pe orbită. Dacă va fi confirmată, această teorie are potențialul de a deschide calea spre noi informații despre evoluția Lunii. (EarthSky)
4. Astronomii de la MIT au descoperit o pereche de stele cu cea mai scurtă orbită: acestea se rotesc una în jurul celeilalte într-un interval de numai 51 de minute. Practic, cele două stele binare fac parte din ceea ce cercetătorii numesc “variabilă cataclismică”, în care o stea similară cu Soarele nostru orbitează îndeaproape o pitică albă. În astfel de situații, pitica albă începe să “fure” material de la steaua parteneră, iar acest proces are ca rezultat flash-uri puternice de lumină. Se estimează că, în Univers, jumătate dintre stele sunt solitare, iar jumătate orbitează alte stele. (MIT)
5. Astronomii au folosit un telescop din Chile pentru a investiga urmările impactului sondei spațiale DART cu asteroidul Dimorphos din 26 septembrie. Chiar dacă asteroidul are un diametru de numai 160 de metri, iar sonda spațială cântărește 572 de kilograme, rămășițele impactului au fost observate pe o distanță de 10.000 de kilometri în spatele asteroidului. Se estimează că cercetătorii vor avea nevoie de circa 2 ani pentru a stabili dacă misiunea a avut succes, adică dacă traiectoria asteroidului a fost modificată în urma impactului. (Inverse)
6. Roverul Perseverance a colectat cea de-a 13-a probă de rocă de pe Marte, ca parte a unui amplu program care prevede ca acestea să ajungă pe Pământ în 2033. Fiecare operațiune de acest fel prevede colectarea a doua probe din aceeași rocă, dintre care una este păstrată, iar cealaltă depozitată pe fundul craterului Jezero. (NASA)
7. Cercetătorii de la Observatorul Chandra X-ray al NASA au îmbunătățit patru dintre primele imagini realizate de telescopul spațial James Webb, pentru ca acestea să conțină mai multe detalii. Este un prim exemplu de colaborare prin care imaginile realizate de noul telescop spațial pot fi îmbunătățite cu alte instrumente deja disponibile pentru cercetători. (Space)
8. India a pierdut contactul cu sonda spațială Mars Orbiter Mission (MOM) care se afla pe orbita planetei Marte, după ce aceasta a rămas fără combustibil. Misiunea a avut o durată totală de 8 ani, în contextul în care agenția spațială indiană stabilise o durată de viață de 6 până la 10 luni. (Bloomberg)
9. SpaceX a lansat cu succes un nou echipaj spre Stația Spațială Internațională cu ajutorul unei rachete Falcon 9. Misiunea Crew-5 are și o semnificație istorică, întrucât este pentru prima oară când la bordul capsulei Dragon se află și un cosmonaut rus. (Space)
10. Inginerii au reușit să restabilească controlul satelitului CAPSTONE care se îndreaptă spre Lună, la aproape o lună după ce acesta a suferit o defecțiune tehnică în timpul unei manevre obișnuite în urma căreia intrase în safe mode și avea o mișcare de rotație controlată. Satelitul va ajunge pe orbita Lunii în 13 noiembrie și are rolul de a verifica stabilitatea unei orbite care va fi folosită în viitoarele misiuni Artemis cu echipaj uman pe Lună. (Space News)