Ce-au citit românii în 2024, conform Libris.ro – Cronica de Carte

1. Categoria „Cărţi pentru copii” îşi menţine locul fruntaş în topul celor mai vândute categorii de cărți în 2024, de către librăria online Libris, urmată de „Beletristică”, „Ştiinţe Umaniste”, „Dezvoltare Personală”, şi „Spritualitate şi Ezoterism”. Cea mai vândută carte a anului trecut este „Micul Prinț” (Antoine de Saint-Exupéry), urmată de „Nervul vag. Adio stres, inflamaţii, tulburări digestive şi probleme imunitare” (Yann Rougier și Marie Borrel) și „Ține-ți copiii aproape” (Gordon Neufeld & Gabor Maté). F. M. Dostoievski este cel mai vândut autor pe Libris în 2024, alături de Eric-Emmanuel Schmitt și Geronimo Stilton. (News.ro)

2. „2024 sau viața ficțiunii după un coșmar politic” este titlul primei părți a retrospectivei prozei românești apărute anul trecut, realizată de Cezar Gheorghe în revista „Observator cultural”. Astfel, printre cărțile valoroase din 2024 se numără „Ce am învățat de la Graham Greene. O istorie de familie” (de Andrei Gorzo, volum apărut la Editura Polirom), „Soarele negru” (de Bogdan-Alexandru Stănescu, Editura Trei) și „Drumul spre Soare-Răsăre”, (de Ioana Nicolaie, Editura Humanitas). (Observator cultural)

În aceeași revistă, criticul literar Victor Cobuz nominalizează câteva repere ale non-ficțiunii românești din 2024, printre care „Naratorul cel rău. Un studiu despre realismul românesc: Rebreanu, Preda, Dumitriu”, de C. Rogozanu (Editura Tact), „Filosofia lui Blaga”, de Marta Petreu (Editura Polirom) și „Cum am devenit feministă?”, antologie coordonată de Ionela Băluță și Emanuela Ignățoiu-Sora (Editura Nemira). (link).

3. „Învățarea vizibilă. Versiunea extinsă”, de  John Hattie (Editura Polirom), „Cum ȋnvăţăm? De ce creierul uman este mai performant decât orice computer… deocamdată”, de Stanislas Dehaene (Editura Litera) și „Suntem ȋndeajuns de inteligenţi pentru a ȋnţelege inteligenţa animalelor?”, de Frans de Waal (Editura Humanitas) sunt printre cele zece cărți recomandate de profesorul Doru Căstăian pentru profesorii aflați la început de drum și nu numai. (Școala9.ro)

4. Scriitorul Florin Lăzărescu a fost cooptat în echipa de producție a filmului Nosferatu, prezent acum în cinematografe, pentru a contribui la autenticitatea culturală și lingvistică a acestuia, oferind expertiză în documentarea specificului Transilvaniei din secolul al XIX-lea, asigurându-se că detaliile istorice și culturale sunt corect reprezentate în film. Una dintre sarcinile sale a fost și inventarea unei versiuni a limbii dace, utilizata de personajul principal, Contele Orlok, în anumite scene. (Urban.ro)

5. Știri pozitive din lumea literară:

-Alex Savolszki, un tânăr din Baia Mare, este creatorul unei metode inedite și inovatoare de învățare bazată pe jocuri online, implementată deja în câteva școli din Maramureș. lecțiile sunt structurate ca un joc cu mai multe niveluri, combinând elemente de învățare online și scenete interpretate de elevi în fața clasei. Studenții accesează platforma de pe telefoane, participă la concursuri, dialoguri și teste, fiind provocați să studieze și să aplice cunoștințele acumulate (PozitiVești);

-Elevii buni la învățătură pot promova doi ani de studii într-un singur an școlar, potrivit unui ordin al ministrului Educației, publicat în Monitorul Oficial (Digi24);

-Asociația Școala Încrederii a lansat proiectul „Școala Tinerilor Profesori de Încredere”, finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European+, destinat studenților și masteranzilor între 18 și 35 de ani care doresc o carieră didactică. Proiectul va forma 280 de tineri profesori din regiunile mai puțin dezvoltate, prin stagii de practică în școli de aplicație, între 1 noiembrie 2024 și 31 august 2026 (Știri.ong);

-Cercetătorii români au dat startul în luna ianuarie unui proiect revoluţionar pe bani europeni: vor genera genomul de referinţă pentru români. Aceasta va ajuta la oprirea apariţiei unor boli la care suntem predispuşi genetic. Cancerele, bolile rare şi nu numai vor fi depistate mai rapid (TVR Info);

-2.700 de cărți vor fi trimise în Armenia, pentru „sprijinirea libertății și democrației” (ActuaLitte).

6. „Salvatorii”, de Ana Maria Sandu (Editura Polirom), „Rusia și Țările Române. Imperiu, elite și reforme între 1812-1834”, de Victor Taki (Editura Corint), „Fragmente”, de Arthur Suciu (Editura Cartier) și „Neîncrederea. Cum funcționează România profundă”, de Radu Umbreș (Editura Humanitas) sunt printre cele mai importante cărți (proză, eseu, poezie sau carte pentru copii) ale scriitorilor români, apărute în 2024. (Libertatea)

7. „Ulița popimii”, de Nikolai Leskov, „Lumea de ieri. Amintirile unui european”, de Stefan Zweig și „Cartea neliniștirii”, de Fernando Pessoa sunt cele mai bune cărți de beletristică citite în 2024, iar „Filosofia ca mod de viață”, de Cristian Iftode, „The Game. Jocul civilizației digitale”, de Alessandro Baricco și „Nexus”, de Yuval Noah Harari sunt cele mai bune cărți  non-beletristice citite în 2024, în viziunea bloggerului și influencerului Cristian China Birta.

8. Cele mai vândute cărți din SUA, conform New York Times: la categoria Fiction, pe locul întâi se află volumul „Fourth Wing”, de Rebecca Yarros (a 77-a săptămână în top); la categoria NonFiction, pe locul întâi se află o noutate, respectiv „The House of My Mother”, de Shari Franke, despre abuzurile din interiorul unei familii. O altă noutate interesantă în top, la categoria ficțiune, respectiv „Holmes Is Missing”, de James Patterson și Brian Sitts. (New York Times)

9. Recomandări cărți în limba română, apariții noi sau reeditări:

-Poeme, antologie de autor (1981-2023), de Ion Mureșan, Editura Școala Ardeleană

-Tatăl meu care ești pe pământ, de Andrei Gogu, Editura Litera

-Pe cărările omenescului, de Dana Pîrvan, Editura Litera

-Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, de Z. Ornea, Editura Polirom

-De ce visăm? Ce dezvăluie creierul adormit despre viața noastră aievea, de Dr. Rahul Jandial, Editura Lifestyle Publishing

-Războiul lui Heisenberg. Istoria secretă a bombei germane, de Thomas Powers, Editura Publisol

-Răsăritul în ziua extragerii, de Suzanne Collins, Editura Nemira

-Noi rezolvăm crime, de Richard Osman, Editura Crime Scene Press

-Zăpadă, de John Banville, Editura Polirom

10. Pe scurt, din lumea literară:

-România va fi ţara invitat special la Târgul Internaţional de Carte de la Cairo 2026, an în care vor fi marcaţi 120 de ani de relaţii diplomatice româno-egiptene (News.ro);

-Biblioteca Metropolitană Bucureşti lansează în premieră un colţ dedicat literaturii nepaleze, care va fi inaugurat, pe 1 februarie, la Filiala „Dimitrie Cantemir” (News.ro);

-Juriul Galei Tinerilor Scriitori/Cartea de Poezie a anului 2024 a acordat premiul „Cartea de Poezie a anului 2024” volumului Medusa, de Rita Chirian, apărut la Casa de Editură Max Blecher (Răsfoiala);

-„Nexus. Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA” (Yuval Noah Harari), „Shogun – Volumul 1” (James Clavell) și „Cum să citești oamenii” (Patrick King) sunt cele mai ascultate cărți în 2024 pe platforma românească Voxa (Smark);

-Scriitorului Peter Gizzi i-a fost decernat Premiul T.S. Eliot pentru cea mai bună carte de poezie, în valoare de 25.000 de lire sterline, pentru volumul său „Fierce Elegy” (The Guardian);

-Germania și sectorul său editorial traversează o perioadă de contracție a vânzărilor, care au scăzut cu 1,7% în 2024 (după numărul de exemplare vândute). În materie de sume încasate pe cărți, acestea au crescut în medie cu 2,6%, ceea ce a dus la o creștere a cifrei de afaceri totale cu 0,8% în ciuda scăderii vânzărilor (ActuaLitte);

-Percival Everett, James McBride și Kristin Hannah sunt printre cei 71 de scriitori aflați pe lista lungă a nominalizărilor la Premiul Literar Dublin (Link);

-Cele mai bune biografii din 2024 (Five Books);

-Cele mai bune cărți de știință din 2024 (Science News).

Fotografia săptămânii: George Orwell, autorul romanelor „Nineteen Eighty-Four”, „Animal Farm” şi „Coming Up for Air”, va fi omagiat pe o nouă monedă de 2 lire sterline, care va coincide cu împlinirea a 75 de ani de la moartea sa. Sursă: The Guardian.