Calota de gheață a Antarcticii de Vest s-a topit brusc în urmă cu opt mii de ani – Cronica de Mediu

1. „43% din decesele induse de cancerul pulmonar, se produc din cauza poluării, din care doar poluarea aerului determină până la 29%. Un alt aspect îngrijorător este creșterea deceselor ca urmare a nivelului crescut de poluanți în aerul exterior, care depășește în ultimii ani mortalitatea secundară poluării casnice, determinată în mare parte de fumul de țigară”, a mai spus dr. Beatrice Mahler. (G4media.ro)

2. În Groenlanda se formează insule din cauza încălzirii globale: din cauza pierderii de masă, pământul se ridică. Cauzată în principal de încălzirea globală, topirea calotei glaciare din Groenlanda este la originea creşterii nivelului solului imensei insule arctice şi a creării de noi insuliţe, a indicat marţi Universitatea Tehnică din Danemarca (DTU), relatează AFP, transmite Agerpres. Potrivit oamenilor de ştiinţă danezi, roca de bază din Groenlanda a crescut în medie cu 20 cm în ultimii 10 ani, din 2013 până în 2023. (Euronews.ro)

3. Ianuarie a fost a opta lună consecutivă în care recordul lunar de căldură a fost depăşit, potrivit Copernicus. Pentru prima dată planeta a depăşit 1,5°C de încălzire pe parcursul a 12 luni consecutive faţă de era preindustrială. (News.ro)

4. Un raport relevă „scăderea fără precedent” a producției de energie electrică pe bază de cărbune și gaze naturale în UE anul trecut. Energia eoliană și cea solară au produs un procent record de 27% din totalul energiei electrice a blocului european în 2023 – pentru prima dată peste un sfert. Cărbunele și gazele au înregistrat o scădere, primul scăzând la cel mai scăzut nivel din istorie, la doar 12% din producția de electricitate a UE. (Euronews.com)

5. Calota de gheață a Antarcticii de Vest s-a topit brusc în urmă cu opt mii de ani. Evenimentul, necunoscut anterior, subliniază vulnerabilitatea regiunii la schimbările climatice și oferă perspective îngrijorătoare privind creșterea nivelului mării. Descoperirea indică faptul că o nouă topire accelerată a stratului de gheață ar putea avea consecințe catastrofale pentru creșterea nivelului mării, la nivel global. Calota Antarcticii de Vest conține suficientă apă pentru a ridica nivelul mării cu aproximativ cinci metri, ceea ce ar provoca inundații devastatoare în toată lumea, în special în orașele de pe coastă. (Edition.cnn.com)

6. Franța. Curtea de Conturi avertizează că, până în 2050, toate stațiunile de schi vor fi mai mult sau mai puțin afectate de subțierea stratului de zăpadă. Subliniază că folosirea tunurilor de zăpadă nu este suficientă. Franța are 320 de stațiuni pentru sporturi de iarnă și este depășită la acest capitol doar de Statele Unite, potrivit unei statistici citate de The Telegraph. Acest sector turistic generează 11 miliarde de euro anual și susține 120 de mii de angajați. Un raport al Curții de Conturi a conchis că, pe fondul schimbărilor climatice, majoritatea măsurilor luate de administratori nu sunt eficiente. (Biziday.ro)

7. Cercetătorii olandezi au determinat, cu ajutorul AI, că topirea ghețarilor amenință sistemul curenților oceanici din Atlantic, care angrenează și mase mari de aer. Un colaps al acestora s-ar putea produce în următoarea sută de ani și ar avea un efect catastrofal asupra climei. Deși planeta pe ansamblu ar continua să se încălzească, Europa ar deveni mai rece și mai secetoasă. (Theguardian.com)

8. Cercetătorii români de la Agenția Națională de Meteorologie au realizat pentru prima dată un studiu în care au ieșit din profilul lor strict de climatologie și au combinat date legate de evoluția temperaturilor, din timpul valurilor de căldură, cu informații de la Institutul Național de Sănătate Publică privind bolnavii cu boli cronice cardiovasculare și pulmonare. În clima actuală, estimările mortalității la temperaturi ridicate a persoanelor cu boli cronice cardiace și pulmonare la bărbați sunt cu aproximativ 66% mai mari în București decât în mediul rural, în timp ce la femei sunt de aproximativ 100% mai mari în mediul urban decât în rural, potrivit studiului publicat, rezultat în urma cercetării. (G4media.ro)

9. Aproape 15% dintre americani neagă că schimbările climatice sunt reale, potrivit unui studiu AI. Rezultatele arată că afilierea politică joacă cel mai influent rol în a determina dacă o persoană crede sau nu în schimbările climatice, un procent ridicat de votanți republicani având cea mai mare corelație cu cei care neagă schimbările climatice. (Phys.org)

10. Temperaturile mari, seceta extremă, defrișările și incendiile riscă să provoace prăbușirea ecosistemului junglei Amazoniene în următoarele trei decenii și să o transforme în savană. Până acum, Amazonul a supraviețuit schimbărilor climatice timp de 65 de milioane de ani. (Edition.cnn.com)