Austria îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi nu are de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie – Cronica serii
1. Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a declarat marţi dimineaţa, într-o emisiune la postul public de televiziune, că Viena îşi menţine dreptul de veto faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi nu are de gând să-şi schimbe opinia la Consiliul JAI din 8-9 decembrie, invocând numărul mare de imigranţi care au ajuns în Austria şi nu fuseseră înregistraţi anterior prin ţările prin care au trecut. Aflat la Tirana, cancelarul austriac, Karl Nehammer, a confirmat ulterior această poziţie. Datele Frontex, agenţia europeană pentru protecţia frontierelor, arată însă că imigranţii ilegali care ajung în Austria preferă alte rute decât cele prin România. (News.ro)
2. Ambasadorul român la Viena, Emil Hurezeanu i-a adresat preşedintelui Austriei o scrisoare în care se referă la opoziţia faţă de admiterea României în Schengen, exprimându-şi consternarea şi îngrijorarea faţă de ”încercările derutante de a crea, în spaţiul public, impresia existenţei unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Republica Austria, dar şi faţă de posibilele consecinţe politice şi sociale ale menţinerii acestei schimbări de atitudine”. (News.ro)
3. Bugetul pe anul viitor a fost construit luând în calcul și modificarea modului de calcul al impozitelor și taxelor pe proprietate, deoarece, conform legii, proiecția trebuie gândită pe baza normativelor legale în vigoare, iar plusul bugetar din această sursă este calculat la 2,8 miliarde lei pentru 2023, bani a căror atragere este însă în dubiu, au declarat surse oficiale. Luna trecută, Parlamentul a decis însă că impozitele pentru locuințe nu vor mai crește până în 2025, proiectul de lege în ansamblu, care modifică Codul Fiscal, fiind contestat totuși la Curtea Constituțională de opoziție, cu referire în principal la supraimpozitarea muncii part-time. (Profit.ro)
4. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut în primele zece luni, faţă de perioada similară din 2021, atât ca serie brută cu 4,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5,4%, potrivit datelor publicate Institutului Naţional de Statistică. (News.ro)
5. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat marți că nu vor fi taxe noi, iar acest lucru „este o certitudine”. El a afirmat că este în continuare adeptul unei impozitări pe o perioadă determinată pentru veniturile excepţionale. (Digi24)
Din Cronica de Tehnologie: Comportamentul online riscant și chiar infracțional riscă să devină o normalitate în Europa, arată un sondaj la care au participat 8.000 de tineri. 22% dintre aceștia recunosc că au incitat la violență, 27% au trollat pe cineva, iar 34% dețin conținut piratat. (The Guardian)
6. Presedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut public guvernului din Republica Moldova să vină cu explicații despre decizia surprinzătoare a vicepremierului Andrei Spînu să cedeze Transnistriei toate gazele cumpărate de la Gazprom. Este pentru prima dată când Maia Sandu înăsprește tonul în public față de guvernul condus de premierul Natalia Gavriliță și vicepremierul Andrei Spînu, guvern al partidului PAS fondat chiar de Maia Sandu. (G4Media)
7. Un al treilea aerodrom rusesc a fost atacat marți cu drone, după ce luni Moscova a acuzat Ucraina că a efectuat lovituri împotriva a două baze folosite de bombardierele sale cu rază lungă de acțiune. Un rezervor cu petrol a luat foc după ce a fost lovit de o dronă la un aerodrom din regiunea Kursk, a agenția rusă de știri Tass. (Bloomberg)
8. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marţi că Rusia poate fi de acord cu Statele Unite că e nevoie de o pace durabilă în Ucraina, dar nu se întrevede perspectiva unor negocieri până când Moscova nu-şi va atinge obiectivele „operaţiunii sale militare speciale”. (News.ro)
9. Statele Unite ale Americii au modificat în secret lansatoarele HIMARS pe care le-au donat Ucrainei, astfel încât acestea să nu poată fi folosite pentru a lansa rachete cu rază lungă de acțiune în Rusia, au declarat oficiali americani sub protecția anonimatului. (WSJ)
10. Uniunea Salvați România va depune un proiect pentru eliminarea pensiilor speciale ale lucrătorilor fostei Securități, a anunțat președintele partidului, Cătălin Drulă. El a lansat un apel la adresa majorității parlamentare „să nu mai protejeze torționarii Securității” și să voteze proiectul USR. (Profit.ro)