Astronomii au descoperit dioxid de carbon pe Europa, satelitul lui Jupiter – Cronica Spațială

1. Astronomii au identificat dioxid de carbon într-o regiune de la suprafața înghețată a satelitului Europa al planetei Jupiter. Descoperirea a fost realizată cu telescopul spațial James Webb, iar datele arată că dioxidul de carbon are originea în oceanul de sub stratul de gheață de la suprafață și că nu provine din surse externe, cum ar fi meteoriți. În plus, din punct de vedere geologic, a ajuns recent la suprafața satelitului. (ESA)

2. Sonda spațială OSIRIS-REx dezvoltată de NASA revine sâmbătă pe Pământ cu o serie de mostre de sol prelevate de pe asteroidul Bennu, situat la circa 80 de milioane de kilometri de Pământ. Sonda a fost lansată în 2016, a ajuns la Bennu în 2018, iar în 20 octombrie 2020 a prelevat 250 de grame de probe de sol de pe asteroidul cu un diametru de circa 500 de metri. Specialiștii afirmă că probele de sol au o vechime mai mare decât a planetei noastre și poate chiar mai mare decât a Sistemului Solar, motiv pentru care vor oferi indicii importante despre cum s-a format Pământul. (BBC)

3. Doi cercetători americani susțin că apa de la Polul Sud al Lunii există într-o cantitate mult mai mică decât se preconizează. Aceștia își bazează afirmația pe faptul că în zona respectivă craterele întunecate în care există apă s-au format acum cel mult 1,8 miliarde de ani, în contextul în care apa a ajuns pe Lună datorită asteroizilor care s-au prăbușit pe satelitul Pământului. Autorii recomandă ca viitoarele baze lunare să fie amplasate cât mai aproape de cele mai vechi cratere, pentru că acolo există mai multă apă. (Science Advanced)

4. Roverul Perseverance a stabilit un nou record pentru cea mai lungă distanță parcursă într-o zi marțiană: 347,7 metri. Performanța a fost posibilă și datorită faptului că traseul a fost unul preponderent plat. Traseele parcurse de rover sunt stabilite de inginerii de la NASA, iar Perseverance evită obstacolele pe care le întâlnește pe drum prin intermediul unui sistem computerizat numit AutoNav. (Universe Today)

5. Elicopterul Ingenuity de pe planeta Marte a efectuat în 16 septembrie zborul cu numărul 59. A fost un zbor atipic, în care elicopterul a atins o altitudine maximă de 20 de metri, cea mai mare de până acum, însă pe de altă parte nu a zburat deloc în plan orizontal. Durata totală a zborului a fost de 142,6 secunde. Acesta a fost doar al treilea zbor în care elicopterul a zburat numai în plan vertical, după cele din 19 aprilie 2021 (primul zbor pe Marte) și cel din 22 noiembrie 2022. (NASA)

6. Roverul Curiosity de pe planeta Marte a reușit să urce creasta Gediz Vallis Ridge de pe Muntele Sharp la cea de-a treia încercare. Evenimentul este important pentru că, pe măsură ce urcă panta cea mai accesibilă a acestui munte, roverul traversează straturi de roci din epoci diferite ale planetei, ceea ce permite cercetătorilor să înțeleagă cum a evoluat Marte pe parcursul timpului. (Universe Today)

7. Cercetătorii de la Colegiul Imperial din Marea Britanie au dezvoltat un propulsor de mici dimensiuni care funcționează cu apă în loc de carburanții clasici bazați pe substanțe chimice toxice. Noul propulsor se numește Iridium Catalysed Electrolysis CubeSat Thruster (ICE-Cube Thruster) și folosește un elictrolizor care separă apa în hidrogen și oxigen. Un astfel de propulsor oferă o tracțiune de 1,25 mN (miliNewtoni), astfel că este potrivit doar pentru sateliții de mici dimensiuni de tip CubeSat. (Imperial College London)

8. Astronomii au descoperit o exoplanetă de dimensiunile Pământului care are o densitate neobișnuit de mare, de aproape două ori mai mare decât a planetei noastre, ceea ce este ca și cum ar avea în compoziție doar fier. Datele colectate arată că exoplaneta Gliese 367 b are o rază care echivalează cu 72% din raza Pământului, în timp ce masa acesteia este de numai 55% din masa Pământului. (Science Alert)

9. Sonda spațială Parker a călătorit prin interiorul unei erupții solare masive pe care a reușit să o înregistreze cu camerele video disponibile la bord. Este pentru prima oară când o astfel de sondă înregistrează o erupție solară de la o distanță atât de mică. Instrumentele de la bord au arătat că particulele solare au avut viteze de până la 1350 de kilometri pe secundă. În clipul de mai jos, erupția solară începe la secundă 14. (Science Alert)

10. Un studiu publicat în Journal of Geophysical Research: Planets afirmă că modulul lunar Apollo 17 care a fost abandonat pe Lună provoacă mici cutremure pe satelitul natural al planetei noastre. Descoperirea este importantă pentru că oferă cercetătorilor informații despre posibilitatea apariției unor cutremure în apropierea zonelor în care vor fi dezvoltate viitoarele baze lunare planificate de Statele Unite și China. (CNN)

Ți-ar mai putea plăcea
Astronomii au descoperit o structură cosmică ce ar putea schimba teoriile despre Univers – Cronica Spațială
NASA încheie misiunea InSight, care a analizat cutremurele de pe Marte – Cronica Spațială