Astronomii au descoperit cel mai rapid sistem stelar – Cronica Spațială

1. Astronomii vor utiliza telescopul spațial James Webb pentru a studia asteroidul 2024 YR4, care are 2% șanse să lovească Pământul în 22 decembrie 2032. Telescopul va estima mai bine dimensiunile asteroidului, întrucât utilizează măsurători în lumină infraroșie, comparativ cu măsurătorile efectuate pe baza luminii reflectată de Soare care oferă o estimare cuprinsă între 40 – 90 de metri pentru diametrul acestuia. O estimare mai precisă a dimensiunilor va permite astronomilor să calculeze mai bine traiectoria potențială. (European Space Agency)

2. Astronomii au descoperit un sistem stelar alcătuit dintr-o stea și o singură exoplanetă care se deplasează prin galaxie cu o viteză de 540 de kilometri pe secundă. Dacă datele vor fi conformate prin măsurători suplimentare, acesta va deveni cel mai rapid sistem stelar cunoscut în prezent. Viteza calculată este de aproape două ori mai mare comparativ cu viteza de deplasare a sistemului nostru solar în galaxia Calea Lactee. (NASA)

3. Cercetătorii au descoperit cu ajutorul telescopului spațial James Webb modul în care roiul de galaxii Phoenix situat la 5,8 miliarde de ani-lumină de Pământ este capabil să formeze stele într-un ritm mult mai alert decât cel cunoscut în mod uzual, în ciuda faptului că în centrul galaxiei există o gaură neagră cu o masă de 10 miliarde de ori mai mare decât masa Soarelui. Descoperirea confirmă teoriile formulate de specialiști în urmă cu 10 ani cu privire la modul în care se formează stelele în acest roi de galaxii. (NASA)

4. Cercetătorii au identificat un fenomen cosmic numit Inelul lui Einstein în datele colectate de telescopul spațial Euclid. Inelul lui Einstein este numele dat unui fenomen cosmic în care lumina de la o galaxie îndepărtată se „îndoaie” sub forma unui inel care pare aliniat unui obiect cosmic din depărtare. În acest mod, obiectele cosmice îndepărtate par să fie mai apropiate decât în realitate, fenomen cunoscut sub numele de lentilă gravitațională. Inelul lui Einstein identificat acum se află în galaxia NGC 6505, la circa 590 de milioane de ani-lumină de Pământ. (NPR)

5. Roverul Curiosity a fotografiat nori pe planeta Marte cu ajutorul camerei foto Mastcam pe parcursul a peste 16 minute. Norii seamănă cu cei care se formează în atmosfera Pământului, însă au o tentă roșie și verde și conțin dioxid de carbon înghețat sau gheață uscată. (ArsTechnica)

6. NASA va utiliza serviciile SpaceX pentru a lansa misiunea Pandora în luna septembrie. Misiunea include un telescop cu dimensiunea de numai 45 de centimetri care va avea rolul de a studia 20 de stele despre care se știe deja că au exoplanete. Misiunea este programată să aibă o durată de un an. (SpaceNews)

7. Compania aerospațială Blue Origin își propune ca a doua lansare a noii rachete New Glenn să aibă loc până la finalul lunii mai. Oficialii companiei susțin că au înțeles „în mare parte” cauzele pentru care prima treaptă a rachetei nu a fost recuperată la lansarea inaugurală și au sugerat că a fost vorba despre o problemă la sistemul de propulsie. (SpaceNews)

8. Cercetătorii au identificat semne de expunere la apă și posibile condiții prielnice pentru viață în probele de rocă colectate de roverul Perseverance pe planeta Marte. Totuși, cercetătorii nu pot stabili de la distanță dacă aceste probe de rocă conțin urme de viață microbiană din trecutul geologic al planetei. (Space)

9. Cercetătorii au identificat o particulă din clasa neutrinilor care a ajuns din spațiu pe Pământ cu o viteză apropiată de viteza luminii și care avea o cantitate de energie de 30 de ori mai mare decât cea mai încărcată energetic particulă cunoscută anterior. Acest lucru demonstrează că neutrinii cu astfel de cantități de energie pot fi produși în Univers. Cele mai multe particule de acest tip ajung pe Pământ în urma reacțiilor de fuziune nucleară care au loc în Soare. (Nature)

10. O simulare computerizată sugerează că exploziile primelor stele din Univers au eliberat cantități masive de apă care ar fi putut face viața posibilă la numai câteva milioane de ani după Big Bang. Cu toate acestea, rezultatele acestui studiu contrazic actuala înțelegere a evoluției cosmosului și și vor dificil de demonstrat în practică. (arXiv)