Aproape jumătate din departamentele franceze sunt afectate de restricții privind utilizarea apei – Cronica de Mediu

1. Agenția Europeană de Mediu: Poluarea aerului cauzează moartea a peste 1.200 de tineri europeni anual. Copiii sunt cei mai vulnerabili, iar 9% dintre ei suferă de astm. Analiza a luat în considerare 30 de țări, inclusiv cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, dar nu a inclus națiuni industriale majore precum Rusia, Ucraina și Regatul Unit, ceea ce sugerează că numărul total de decese cauzate de poluarea aerului ar putea fi chiar mai mare. (DW)

2. Țările vestice și Comisia Europeană au căzut de acord să crească de opt ori capacitatea parcurilor eoliene offshore din Marea Nordului până în 2050. Summitul a avut loc la Oostende, în Belgia, iar reprezentanții celor mai mari economii din Europa au căzut de acord cu privire la creșterea producției de energie eoliană offshore, de la 30 GW la 120 GW, până în 2030 și la cel puțin 300 până în 2050. WindEurope, federația care reprezintă industria energiei eoliene din Europa, consideră că țintele propuse în cadrul summitului, deși sunt mari, pot fi realizate. (France24)

3. La sfârșitul lunii aprilie 2023, un val de căldură excepțional a afectat Spania. În sudul țării, și mai ales în Andaluzia, mercurul a oscilat între 38°C și 40°C. Fenomenul responsabil este cunoscut ca „patura de căldură”, care a afectat Franța în iunie 2022. Este un fenomen meteorologic dinamic, care transportă aer cald provenit, în acest caz concret, din Magreb, în special din Maroc și Algeria. Acest val de căldură este considerat istoric din cauză că este precoce si datorita amplorii şi intensităţii sale. (Ouest-france)

4. Suntem abia în sezonul de primăvară și Europa este deja în criză de apă. Temperaturile ridicate fac ca procesul de reducere a deficitului de apă să fie unul foarte dificil, ceea ce înseamnă că Europa se află în mod constant într-un ciclu periculos în urma căruia accesul la apă devine din ce în ce mai precar. Cu toate că ploile din perioada actuală ar putea reface stratul superior al solului și ar putea ajuta agricultura, nici măcar o primăvară ploioasă nu mai poate salva rezervele epuizate de apă subterană cu care se confruntă Europa. (Politco)

5. Anul trecut a fost unul dintre cei mai secetoși din istoria recentă. Anul acesta pare că va fi și mai rău. Cu toate că țările cel mai afectate vara aceasta vor fi probabil Spania, Portugalia, Italia și Franța, „Polonia și alte regiuni ca Bulgaria, România și Grecia prezintă deja condiții de avertizare care anunță seceta”, a spus Andrea Toreti, cercetător principal la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. (Politico)

6. Seceta din iarnă lasă cicatrici care sunt deja evidente în multe departamente din Franța. Aproape jumătate sunt afectate de restricții privind utilizarea apei, in varii grade – oscilând de la vigilenta, până la criză. În criza are loc oprirea retragerilor neprioritare, inclusiv a retragerilor în scopuri agricole. Sunt autorizate doar retrageri pentru asigurarea exercitării utilizărilor prioritare (sănătate, securitate civilă, apă potabilă, salubritate). Sudul Franței se afla majoritar în alertă și criză.  (Actu)

7. Din luna martie, o creștere rapidă a temperaturilor medii ale oceanelor a contribuit la alimentarea speculațiilor că El Niño este iminent. Iar La Niña, s-a încheiat în februarie, conform oamenilor de știință. El Niño durează de obicei nouă luni până la un an, centrat în jurul lunilor de iarnă din emisfera nordică, când modelul este cunoscut a fi cel mai puternic și cel mai influent. Adesea atinge vârful în decembrie și ianuarie. La Niña, pe de altă parte, poate dura un an sau mai mult. Cea mai recentă La Niña a persistat timp de trei ani, aproape neîntrerupt. Oamenii de știință cred că modelele extreme El Niño (și La Niña) se pot dezvolta mai frecvent, deoarece emisiile de gaze cu efect de seră determină încălzirea continuă a planetei. Cercetările sugerează că tendința ar putea face influența propriei încălziri a lui El Niño mai pronunțată și mai dramatică. După o estimare, dacă emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească dramatic, fenomenele extreme El Niños ar putea apărea o dată pe deceniu în loc de aproximativ o dată la două decenii. Acest lucru ar putea alimenta furtuni mai intense, secete, valuri de căldură și incendii de vegetație. (Washingtonpost)

8. Un nou efort îndrăzneț de a scoate dioxidul de carbon din Oceanul Pacific ca o modalitate de a lupta împotriva schimbărilor climatice este susținut de giganții combustibililor fosili și de Big Tech. Dar tehnologia în curs de dezvoltare, numită „captură directă a oceanelor” (DOC), are încă un drum lung de parcurs pentru a demonstra că funcționează – și că nu va cauza probleme noi. Cercetătorii Caltech au fondat startup-ul Captura, care tocmai a anunțat un nou proiect. Cu finanțare de la cea mai mare companie de gaze din SUA, Captura își înființează cel mai mare proiect pilot de până acum în portul Los Angeles. (Theverge)

9. Guvernul francez va aloca 2,2 miliarde de euro până în 2027 pentru a îmbunătăți infrastructura pentru biciclete. Scopul este dublarea rețelei de piste, iar pentru acest lucru va aloca 250 de milioane de euro pe an. Restul bugetului va fi direcționat către alte măsuri, iar aproximativ 500 de milioane de euro vor fi alocate subvențiilor pentru cumpărarea de biciclete, inclusiv second-hand. În prezent, rețeau de piste pentru biciclete are o lungime de 50 de mii de kilometri, iar ținta este ca aceasta să fie extinsă la 80 de mii de kilometri în 2027 și să ajungă la 100 de mii de kilometri în 2030. (Biziday)

10. Turcia lansează oficial cea mai mare centrală solară din Europa. Peste 3,2 milioane de panouri solare din instalație vor genera 3 milioane de kilowați-oră de electricitate anual, suficient pentru a furniza energie electrică pentru 2 milioane de oameni, va preveni 1,5 milioane de tone de emisii de carbon anual și va crește ponderea energiei solare în producția totală de energie din Turcia cu 20%. (Dailysabah)

Poza ediției : Departamente din Franța supuse restricțiilor de apă. Sursa.