Astronomii au descoperit 6 galaxii care ar putea schimba teoria despre evoluția Universului – Cronica Spațială

1. Telescopul spațial James Webb a detectat 6 galaxii masive de dimensiuni asemănătoare cu Calea Lactee care s-au format la numai 500-700 de milioane de ani după Big Bang, ceea ce contrazice teoria actuala despre formarea Universului. Conform datelor disponibile până acum. astronomii consideră că la un interval atât de scurt de timp după Big Bang galaxiile aveau dimensiuni mult mai mici. Astronomii urmează să efectueze o analiză mai detaliată a celor 6 galaxii pentru a vedea dacă informațiile despre dimensiunile mari ale acestora se confirmă. (The Guardian)

2. Blue Origin, compania aerospațială privată fondată de Jeff Bezos, susține că a reușit să producă panouri fotovoltaice și cabluri pentru transmiterea energiei electrice dintr-un material care simulează regolitul prezent pe Lună. Regolitul este un strat pietros care acoperă întreaga suprafață a satelitului Pământului. Prin utilizarea unei metode de electroliză a regolitului topit la temperaturi de peste 1.600 de grade Celsius, Blue Origin a reușit să extragă fier, siliciu și aluminiu din regolitul sintetic și să folosească aceste materiale pentru a produce panouri fotovoltaice. Compania va propune utilizarea acestei tehnologii în cadrul programului Artemis al agenției spațiale americane. O astfel de tehnică ar putea permite astronauților să genereze energie electrică pentru perioada pe care o vor petrece pe Lună. (Blue Origin)

3. Cercetătorii au folosit datele colectate în anii ‘90 de sonda spațială Magellan cu formațiuni geologice cvasi-circulare numite coroane prezente pe Venus și au descoperit o posibilă explicație pentru modul în care a doua planetă de la Soare pierde căldură. Coroanele respective se află în locul în care litosfera planetei are cea mai mică grosime și este cea mai activă din punct de vedere tectonic, ceea ce ar putea însemna că în acele locuri planeta pierde căldură. (NASA)

4. Astronomii au descoperit două perechi de galaxii pitice care au în componență găuri negre care urmează să intre în coliziune una cu cealaltă. Cele două perechi se află la 760 de milioane și, respectiv, la 3,2 miliarde de ani-lumină distanță de Pământ. Această descoperire ar putea oferi noi indicii despre cum era Universul la scurt timp după Big Bang, într-o perioadă în care astfel de coliziuni erau mult mai frecvente. (Science Alert)

5. Cercetătorii de la Texas Tech University au descoperit că, în cazul furtunilor majore de praf de pe Marte, particulele de praf se pot electriza în urma fricțiunilor, ceea ce poate conduce la formarea a numeroși compuși chimici identificați în solul planetei de către misiunile robotice. (Geophysical Research Letters)

6. Astronomii de la Universitatea din Boston și de la CalTech au observat că sateliții Io, Europa, Ganymede și Callisto ai planetei Jupiter au în atmosferă aurore bogate în oxigen de aproape 15 ori mai luminoase decât aurorele de pe Pământ. Existența acestor aurore era cunoscută la nivel teoretic, însă până acum au fost dificil de observat din cauza luminii reflectate de Soare. (Universe Today)

7. Imaginile realizate de sonda spațială Mars Reconnaissance Orbiter operată de NASA au scos în evidență că roverul chinez Zhurong de pe planeta Marte nu a ieșit din hibernare în luna decembrie, așa cum era planificat. Practic, roverul este în exact aceeași poziție din 11 martie 2022, ceea ce înseamnă că este posibil ca agenția spațială chineză să nu-l mai poată contacta și controla, cel mai probabil din cauza prafului depus pe panourile solare. Până acum, China nu a oferit detalii oficiale pe acest subiect. (ZME Science)

8. NASA a colaborat cu compania Advanced Thermal Batteries și a reușit să producă o baterie care ar putea fi capabilă să reziste la temperaturile de peste 400 de grade Celsius de pe suprafața planetei Venus. Datele de laborator sugerează că bateria ar putea rezista în aceste condiții timp de o zi venusiană, care pe Pamant durează 243 de zile. Inovația deschide practic calea pentru dezvoltarea unei misiuni de lungă durată pe Venus. (Science Alert)

9. Agenția Spațială Europeană analizează opțiunea de a trimite o sondă spațială în punctul Lagrange L1 care să descopere asteroizi cu diametru mai mare de 20 de metri cu potențial să lovească Pământul. Datorită poziționării în punctul Lagrange L1, o astfel de sonda ar putea astfel să identifice asteroizi care în mod normal nu sunt vizibili în lumina Soarelui. (Universe Today)

10. Un consultant SpaceX susține că testul static efectuat în luna februarie cu Booster 7, prima treaptă a rachetei Starship, a marcat ultimul pas înainte de primul test orbital al rachetei, în ciuda faptului că au fost folosite doar 31 dintre cele 33 de motoare, și asta la 50% din puterea nominală. Anterior au exact speculații ca SpaceX ar putea efectua încă un test static. Primul test orbital cu Starship ar putea avea loc în luna martie. (SpaceNews)