Încă un cutremur devastator a lovit Turcia luni la prânz – Cronica serii

1. Încă un cutremur devastator a lovit Turcia luni la prânz. A fost estimat la magnitudinea de 7,5. Turcia a fost deja devastată de cutremurul cu magnitudinea 7,8 care a avut loc în jurul orei 4 dimineața sudul Turciei, în apropiere de oraşul Gaziantep. Seismele s-au resimțit în toată zona de sud-est a Turciei, dar şi în Liban, Siria şi în Cipru. Până acum s-au înregistrat peste 2.300 de morți în Turcia și Siria și mii de răniți. Autoritățile se tem că bilanțul victimelor ar putea crește dramatic în orele următoare. (Digi24)

2. Guvernul României a anunţat că în urma consultării cu preşedintele României, Klaus Iohannis, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a convocat, luni, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea DSU, în urma cutremurului care a avut loc în Turcia. Astfel, Guvernul României a decis trimiterea unei echipe RO-USAR, personal specializat de intervenţie în astfel de situaţii. Echipele de salvatori ale IGSU, împreună cu echipa medicală SMURD Bucureşti, alături de personalul Forţelor Aeriene Române din cadrul MAPN, sunt deja pregătite pentru desfăşurarea acestei misiuni de sprijin. (News.ro)

3. Turcia a trimis o solicitare oficială către NATO şi aliaţi pentru asistenţă în gestionarea consecinţelor cutremurului de luni. Ankara a solicitat asistenţă şi echipamente medicale, unităţi de căutare şi salvare în mediul urban, precum şi „spitale de campanie complet echipate, rezistente la condiţii meteo extreme, cu personal tehnic pentru asamblare”. Răspunsul Alianţei este administrat de Centrul euroatlantic de coordonare a răspunsului la dezastre al NATO, care se află la sediul NATO din Bruxelles. (News.ro)

4. Uniunea Europeană a mobilizate de urgență zece echipe de căutare și salvare a victimelor în urma celor două mari cutremure care au lovit Turcia în mai puțin de 12 ore și care au afectat și Siria. Zece țări, printre care și România au trimis salvatori în zonele lovite de seisme. Echipele de salvare provin din Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Franţa, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, România şi Ungaria, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat de presă. (Digi24)

5. Ministerul Finanţelor a împrumutat, luni, 505,3 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 69 de luni, la un randament mediu de 7,53% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. (Digi24)

Din Cronica de Tehnologie: Inteligența artificială și învățarea mecanică vor fi cele mai influente tehnologii în următorii trei ani pentru piețele financiare, cred 53% dintre traderii care au participat la un sondaj făcut de JPMorgan. 72% dintre aceștia spun că nu au de gând să investească în crypto. (Bloomberg)

6. Senatul a adoptat luni, în plen, în unanimitate, propunerea legislativă pentru completarea Codului penal care prevede ca şoferii drogaţi, în stare de ebrietate sau fără permis care au generat un accident rutier mortal să fie pedepsiţi cu închisoarea cu executare. (G4Media)

7. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut în 2022, față de anul 2021, ca serie brută, cu 4,4%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). (Profit.ro)

8. Un consilier al armatei ucrainene a declarat că Ucraina a obținut „informații foarte solide privind intenția” Rusiei de a lansa un atac major asupra țării în termen de 10 zile. Oficialii ucraineni au observat acumulări semnificative de forțe rusești în estul și sud-estul țării. (FT)

9. Veniturile fiscale ale Rusiei din petrol și gaze au scăzut cu 46% în ianuarie, după impunerea plafonului de preț la exporturile de petrol de către SUA și aliații săi. Combinată cu o creștere de 59% a cheltuielilor din cauza războiului, scăderea a împins deficitul la 1,76 trilioane de ruble ($25 de miliarde de dolari), a anunțat Ministerul de Finanțe. Este cel mai prost început de an, din punct de vedere fiscal, din 1998 până în prezent. (Bloomberg)

10. Ministrul grec pentru afaceri europene Miltiadis Varvitsiotis a cerut luni finanţare de la bugetul UE pentru construirea gardurilor de la frontierele externe, argumentând că barierele fizice au redus sosirile de migranţi în Europa. Varvitsiotis a spus că Uniunea Europeană ar trebui să fie ”francă şi deschisă” şi să recunoască faptul că ”gardurile funcţionează şi ele nu ar trebui să fie condamnate de Comisia Europeană”. (Hotnews)