Cronica dimineții – Boeing nu a avertizat Ethiopian Airlines și Lion Air despre problemele senzorilor la avioanele prăbușite pentru că acestea nu au plătit suplimentar

1. Ethiopian Airlines și Lion Air, cele două companii aeriene ale căror avione Boeing s-au prăbușit, nu au plătit suplimentar pentru „upgrade-urile” oferite de Boeing în ceea ce privește comunicațiile, navigația și elementele de siguranță, astfel încât Boeing nu le-a avertizat că avioanele 737 MAX erau predispuse la defecțiuni ale senzorilor care ar putea să genereze prăbușirea. (NYTimes)

2. Uniunea Europeană este de acord cu amânarea Brexitului doar până pe 22 Mai, cu o zi înaintea alegerilor europarlamentare şi doar dacă acordul premierului britanic Theresa May va fi aprobat de parlamentul britanic, se arată în concluziile preliminare ale Consiliului European. (News.ro)

3. Angajații Facebook au avut acces timp de mai mulți ani la parolele a sute de milioane de utilizatori ai rețelei de socializare, acestea nefiind stocate corespunzător pe serverele companiei. Facebook a dezvăluit că un control de rutină efectuat în luna Ianuarie a dus la descoperirea unor probleme legate de criptarea parolelor utilizatorilor. Parolele a sute de milioane de utilizatori au fost păstrate într-un format lizibil în cadrul sistemelor interne de stocare a datelor, se arată într-un comunicat al companiei. (Profit.ro)

4. Companiile de ridesharing Uber şi Taxify (Bolt) au anunţat că cer Guvernului să amâne o potenţială Ordonanţa de Urgenţă care poate duce la limitarea sau dispariţia serviciilor alternative de transport urban, în condiţiile în care industria serviciilor alternative de transport a contribuit cu zeci de milioane de euro la economia locală. (News.ro)

5. Aproape 2.300.000 de persoane au semnat, până la ora la care am scris această cronică, o petiție depusă pe siteul parlamentului britanic în care care se cere revocarea articolului 50 și anularea Brexitului. (Link)

6. România a exportat anul trecut cereale în sumă de 1,018 miliarde euro în țările Uniunii Europene, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Peste jumătate din aceste exporturi (577,9 milioane euro) au avut ca destinație Spania, Italia și Germania. (Profit.ro)

7. Preşedintele american Donald Trump susţine este timpul ca SUA să recunoască suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, zonă capturată de la Siria în 1967. Într-o postare pe Twitter, Trump a declarat că platoul este „de o importanţă strategică şi de securitate pentru statul Israel şi stabilitatea regională”. Israelul controlează de facto Înălţimile Golan din 1981, însă alte guverne nu au recunoscut suveranitatea israeliană, iar Siria a căutat constant să îşi recâştige suveranitatea asupra regiunii. Premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a mulţumit lui Trump, tot pe Twitter. (News.ro)

8. Canada a primit anul trecut 321.065 de imigranti, cel mai mare număr înregistrat într-un an din 1913 până în prezent. (Bloomberg)

9. Episcopul Huşilor, Ignatie, afirmă, într-un mesaj postat pe Instagram, că preşedintele Klaus Iohannis a devenit un „nihilist cu acte în regulă”, după ce într-un discurs recent acesta a spus că la referendumul pentru redefinirea familiei românii au dat o lecţie „infatuaţilor care au propagat ura”. „Având în fundal definiţia lui Nietzsche despre nihilism, Klaus Werner Iohannis a devenit nihilist cu acte în regulă. Ce înseamnă nihilismul? Faptul că valorile cele mai înalte se devalorizează. Dragostea fără de măsură faţă de minorităţile sexuale (vai de mine, e hate speech?) l-a metamorfozat pe domnul preşedinte în agentul dispreţului dozat într-un insecticid – cred că, mai pe româneşte, aşa-i spune flitului – faţă de ‘majorităţile’ (heterosexuale). Ăsta se numeşte progresism, care este un alt sinonim pentru comunismul ‘tolerant’ al omului recent”. Ierarhul a adăugat că reprezentanţii societăţii civile şi cei ai Bisericii ar fi trebuit să reacţioneze la declaraţiile lui Klaus Iohannis. Preşedintele României a afirmat, marţi, că „cei care au promovat referendumul au fost orice numai toleranţi nu”. (Hotnews)

10. Un studiu publicat în revista Nature concluzionează că apariția zeilor răzbunători, cu valențe moralizatoare, se suprapune cu momentul în care vechile societăți atingeau pragul de circa un milion de oameni. Dumnezeul descris în Vechiul Testament poate părea uneori mânios. Și nu este singurul: forțele supranaturale care pedepsesc răul joacă un rol central în majoritatea religiilor moderne. Dar ce a apărut prima dată: societățile complexe sau credința într-un Dumnezeu răzbunător? Un nou studiu sugerează că mai întâi s-au format societățile complexe iar credințele în zei au ajutat la unirea oamenilor sub o putere comună superioară. Cercetătorii au analizat relațiile dintre complexitatea socială și acești zei cu valențe moralizatoare în 414 societăți, acoperind ultimii 10.000 de ani și 30 de regiuni de pe întregul glob. Oamenii de știință au luat în calcul 51 de criterii, precum mărimea celei mai mari așezări sau prezența unui cod legal, și patru măsuri de aplicare supranaturală a moralității, precum conceptul de forță supranaturală care monitorizează și pedepsește acțiunile egoiste. Concluzia a fost că, în general, credința în zei moralizatori vine după apariția unei civilizații cu o populație mai mare de circa 1 milion de oameni. (Hotnews)

Fotografia dimineții e din Caracas, Venezuela. Ronaldo Schemidt/AFP/Getty Images:

Promo: Până pe 31 martie, profită de oferta BMW X1 Full Option, cu peste 30 de opționale cadou și Avantaj Client 7.555 €. Oferta este disponibilă doar la BMW Auto Cobălcescu. Detalii aici.

Ți-ar mai putea plăcea
Testarea sistemului Patriot în poligonul de la Capul Midia a înregistrat un eșec – Cronica dimineții
68% dintre pacienții infectați cu Covid-19 și aflați în stare critică s-au refăcut după tratamentul cu un medicament experimental – Cronica dimineții