Populația de animale sălbatice din toată lumea a scăzut cu 69% în ultimii 50 de ani – Cronica de Mediu

1. Raport ONU. Angajamentele guvernelor pentru reducerea schimbărilor climatice sunt “îngrijorător de inadecvate”. Astfel, temperatura medie globală ar putea crește cu 2,8 grade Celsius în acest secol, mult peste ținta de 1,5 grade. (Reuters)

2. Comisia Europeană propune norme pentru un aer şi o apă mai curate. 92% din micropoluanţii toxici găsiţi în apele uzate din UE provin din produsele farmaceutice şi cele cosmetice. Doar poluarea atmosferică, fără a lua în considerare şi alte forme de poluare, este responsabilă pentru aproape 300.000 de morţi premature în fiecare an în rândul europenilor. Noile norme propuse vor reduce cu peste 75 % în zece ani numărul deceselor cauzate de faptul că nivelurile principalului poluant, pulberile fine în suspensie (PM2,5) sunt superioare celor indicate în orientările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. (News.ro)

3. Un nou observator îi ajută pe oamenii de știință să spioneze „super emițătorii” de metan, un gaz cu efect de seră de aproximativ 80 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Observatorul respectiv este instrumentul NASA pentru investigarea surselor de praf mineral de suprafață ale Pământului, sau pe scurt EMIT. EMIT a cartografiat compoziția chimică a prafului în regiunile deșertice ale Pământului de când a fost instalat în exteriorul Stației Spațiale Internaționale (ISS) în iulie, ajutând cercetătorii să înțeleagă modul în care praful din aer afectează clima. In plus, a reușit sa identifice si peste 50 de super emițători de metan în primele luni de funcționare. (Space.com)

4. Conform raportului ”State of Climate Action” din 2022, consumul de carne trebui redus la echivalentul a aproximativ doi burgeri pe săptămână în țările dezvoltate, iar transportul public trebuie să crească de șase ori mai repede decât ritmul actual, pentru ca omenirea să evite cele mai grave efecte ale crizei climatice. Cercetătorii mai spun că rata defrișărilor trebuie, de asemenea, redusă rapid, iar renunțarea la cărbune trebuie să aibă loc de șase ori mai rapid decât în prezent. (Theguardian.com)

5. Calitatea si sănătatea oamenilor din tarile subdezvoltate valorează mai puțin decât dependența globala de combustibilii fosili, potrivit unui studiu. Analiza raportează o creștere a deceselor in tarile subdezvoltate, cauzate de căldură, foamete și boli infecțioase pe măsură ce criza climatică se intensifică, în timp ce guvernele continuă să îndrepte mai multe subvenții către utilizarea combustibililor fosili decât țărilor mai sărace care se confruntă cu impactul încălzirii globale. Urgența climatică agravează stocurile de alimente, crizele de energie și costul vieții, se arată în raport. De exemplu, aproape o jumătate de trilion de ore de muncă au fost pierdute în 2021 din cauza căldurii extreme. Acest lucru a afectat în cea mai mare parte lucrătorii agricoli din țările mai sărace, reducând rezervele de alimente și veniturile. (Theguardian.com)

6. Ritmul defrișărilor la nivel mondial a încetinit cu puțin peste 6% anul trecut, însă nu suficient pentru a stopa pierderea și degradarea pădurilor până în 2030, obiectiv decisiv pentru combaterea încălzirii globale. Erin Matson, coordonatoarea studiului, spune că reducerea de 6,3% nu este suficientă și că ar fi nevoie de una de 10% pe an până în 2030. Doamna Matson a mai explicat că datele nu reflectă decât situația din 2021, prin raportare la media anilor 2018-2020 și că imaginea fenomenului va fi mai clară abia în următorii ani. (Nature.com)

7. Pierderea gheții arctice este direct corelata cu creșterea incidentei evenimentelor El Niño, ce cauzează condiții meteo extreme. Frecvența evenimentelor puternice El Niño ar putea crește cu 35% până la sfârșitul secolului, deoarece gheața din Marea Arctică începe să se topească complet în vară, potrivit unui studiu de modelare recent. El Niños declanșează adesea perioade de seceta devastatoare, inundații și cicloane pe tot globul. Descoperirile oferă mai multe dovezi că încălzirea arctică afectează vremea si în alte părți ale lumii – nu numai la latitudinile mijlocii, ci și la distanțe mai mari, până la tropice. Alte studii recente au descoperit că pierderea gheții cauzează si o acidificarea rapidă a Oceanului Arctic. (news.mongabay.com)

8. Cele mai mari instituții financiare din lume au crescut cu 60% creditele de dezvoltare pentru sectoarele responsabile de defrișări. Realizată de o coaliție de ONG-uri care monitorizează tăierea pădurilor la nivel mondial, cercetarea arată că întreprinderile agricole și forestiere au beneficiat de o finanțare în creștere, care a urcat la 47 de miliarde de dolari în 2021. (Biziday.ro)

9. Populația de animale sălbatice din toată lumea a scăzut cu 69% în ultimii 50 de ani. Principalele cauze ale dispariției sunt defrișările, poluarea oceanelor, schimbările climatice și exploatarea umană. Concluziile analizei sunt în linie cu cele ale precedentului raport din 2020, iar WWF a observat că populația se micșorează cu o rată de 2,5% pe an. Într-un caz particular, organizația a observat o reducere de 94% pentru familiile de animale sălbatice din America Latină și Caraibe, în ultimii 50 de ani. (Biziday.ro)

10. Drepturile omului sunt încălcate ca urmare a schimbărilor climatice, spune un oficial ONU. Într-un raport prezentat Adunării Generale a ONU, dl Fry (raportor special al ONU) a spus că schimbările climatice induse de om reprezintă „cea mai răspândită amenințare” pentru lume și că cele mai sărace societăți plătesc cel mai mare preț. (Independent.co.uk)