Astronomii au observat pentru prima oară fenomenul de formare a unei luni – Cronica Spațială

1. NASA a publicat un articol în care explică motivele pentru care Artemis, viitoarea misiune cu echipaj uman spre Lună, va explora polul sud al satelitului natural al Pământului. Astronauții vor efectua cercetări geologice cu scopul de a înțelege o serie de procese planetare și originea unor elemente chimice care se topesc sau se evaporă la temperaturi de circa 0 grade Celsius. Cercetările vor avea loc în zone în care există cratere cu temperaturi de circa -200 de grade Celsius unde lumina Soarelui nu a mai ajuns de câteva miliarde de ani. Aceste perspective științifice sunt mai importante decât faptul că mediul respectiv este mult mai dificil pentru munca astronauților comparativ cu locul în care au avut loc misiunile Apollo. (NASA)

2. Datele colectate de landerul InSight de pe planeta Marte indică faptul că la adâncimi de până la 300 de metri sub zona de amartizare nu există sau există foarte puțină apă în stare lichidă sau de gheață. InSight se află într-o zonă plată de la ecuatorul planetei, întrucât misiunea principală a landerului este să înregistreze cutremure, iar acest lucru este cel mai eficient în zone cât mai plate. Practic, datele colectate sugerează că șansele de a exista viață în această zonă sunt infime. (Space)

3. Cercetătorii au descoperit gaze într-un disc de acreție din jurul unei stele îndepărtate și consideră ca “vinovată” de acest fenomen este o exoplanetă de tip Jupiter. Este pentru prima oară când un astfel de fenomen precursor formării unei luni este observat de astronomi. Astfel de descoperiri permit astronomilor să înțeleagă mai bine modul în care se formează atmosferele planetelor în timp real, dar și să descoperă cum s-au format lunile din sistemul nostru solar. (Space)

4. Compania spațială privată Rocket Lab va trimite spre Venus în mai 2023 o rachetă care va ajunge la 50-60 de kilometri altitudine în atmosfera planetei. Datele arată că racheta va supraviețui cel mult 5 minute, însă acest lucru va fi suficient pentru a colecta și trimite date în timp real. Acest lucru va oferi informații importante pentru cercetători în contextul în care temperatura de la suprafața planetei Venus este de circa 467 de grade Celsius, în timp ce presiunea ajunge la 93 de bari, similară cu cea întâlnită pe Pământ la adâncimi acvatice de 900 de metri. (Hotnews)

5. Elevii de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București (ICHB) au construit un nanosatelit care va fi trimis pe orbita Pământului în 2023 cu o rachetă Falcon 9 a celor de la SpaceX. Nanosatelitul are dimensiuni de 5x5x5 centimetri și o masă de aproximativ 250 de grame, iar principalul său rol este de a fotografia Pământul de pe orbită. (Alba Orbital)

6. Cercetătorii de la Universitatea din Iowa au efectuat cu succes un exeperiment de desalinizare a apei cu caracterisitici asemănătoare cu cea de pe Marte și au descoperit o posibilă metodă prin care plantele să poată crește în pământul sărac în nutrienți al planetei. Oamenii de știință au folosit în cadrul experimentului doar semințe și mini-organisme care ar putea fi disponibile pe Marte. Descoperirea este importantă pentru că ar putea permite susținerea vieții pe Marte a unei echipe de astronauți. (Inverse)

7. NASA a poziționat racheta SLS pe rampa de lansare din Florida de unde va trimite o capsulă Orion spre Lună. Lansarea este programată pentru 29 august la ora 15:33 (ora României), iar scopul este că Orion să efectueze o orbită în jurul Lunii. Misiunea are numele Artemis 1 și face parte din programul Artemis prin care NASA spera să trimită din nou oameni pe Lună în cursul acestui deceniu. (Scientific American)

8. Cosmic Evolution Early Release Science Survey (CEERS) a anunțat în această săptămână primul grup de observații pe baza imaginilor trimise de telescopul spațial James Webb. Imaginile publicate marchează cea mai mare imagine combinată cu galaxii pe care le-a realizat până acum noul telescop spațial. Noile imagini sunt detaliate aici.

9. Fragmentele de rocă aduse pe Pământ de pe asteroidul Ryugu au o vârstă mai mare decât cea a Sistemului Solar, potrivit celor mai recente analize ale mostrelor. De asemenea, datele indică faptul că, cel puțin parțial, asteroidul Ryugu a rămas neschimbat încă de la formarea sa. (Science Alert)

10. Un studiu publicat în jurnalul Astrobiology arată că stratul de gheață de pe Europa, unul dintre sateliții planetei Jupiter, ar putea fi generat cel puțin parțial de o acumulare de cristale de gheață similară cu cea întâlnită sub straturile de gheață de pe Pământ. Descoperirea este importantă pentru că oferă noi informații în perspectiva misiunii Europa Clipper, care va fi lansată de NASA în octombrie 2024 pentru a studia dacă Europa este un mediu care poate susține viața. (Science Alert)