Numeroase proiecte de cercetare spațială sunt afectate de întreruperea colaborărilor științifice cu Rusia – Cronica Spațială

1. Elicopterul Ingenuity de pe planeta Marte a efectuat în 25 februarie cel de-al 20-lea zbor de la sosirea pe Planeta Roșie în urmă cu un an. Elicopterul a parcurs în total 391 de metri la o viteză de 4.4 metri pe secundă, iar durata totală a zborului a fost de 130.3 secunde. (NASA)

2. Astronomii au identificat o stea care orbitează o gaură neagră de mărirea unei stele, sistem în cadrul căruia axa de rotație a găurii negre este cu 40 de grade diferită comparativ cu orbita stelei, ceea ce reprezintă un element ciudat comparativ cu sistemele clasice. Sistemul a fost descoperit de instrumentul MAXI de la bordul Stației Spațiale Internaționale. (Universe Today)

3. Astronomii au lămurit misterul unei găuri negre aflate la numai 1120 de ani-lumină distanță de Pământ, care a fost descoperită inițial în anii ‘80. Noile cercetări au scos în evidență că în zona respectivă nu există de fapt nicio gaură neagră, ci un sistem format din două stele, dintre care una absoarbe practic energia celei de-a doua. (Science Alert)

4. Cercetătorii de la Universitatea Curtin din Australia au descoperit dovezile unui impact major pe suprafața planetei Marte care a avut loc cu circa 4.45 miliarde de ani în urmă. Descoperirea are potențialul de a schimba percepția pe care o au oamenii de știință cu privire la perioada de timp în care planetă a fost prielnică vieții. (Phys)

5. România a semnat Acordurile Artemis, un set de principii despre cooperarea între state în cadrul programului Artemis dezvoltat de NASA, care are drept obiectiv trimiterea unui echipaj uman pe Lună. România a devenit astfel a 16-a țară care semnează Acordurile Artemis. Pentru moment nu este clar ce activitate va desfășura Agenția Spațială Română (ROSA) în cadrul acestor acorduri, însă nu este exclus să aibă posibilitatea de a propune efectuarea anumitor experimente. (NASA, Acordurile Artemis)

6. Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat că este foarte puțin probabil ca lansarea celei de-a doua faze a misiunii spațiale ExoMars să aibă loc în acest an, conform planurilor anterioare. Misiunea ExoMars este dezvoltată în cooperare cu Rusia, iar colaborarea dintre cele două instituții a devenit imposibilă în contextul sancțiunilor internaționale generate de invazia Rusiei în Ucraina. Principalul obiectiv al misiunii ExoMars este să caute urme de viață pe Marte, iar a doua etapă a programului implică lansarea landerului rusesc Kazachok împreună cu rover-ul european Rosalind Franklin. Teoretic, misiunea poate fi lansată și în 2024, însă este extrem de puțin probabil ca ESA să poată dezvolta propriul lander într-un interval de timp atât de scurt. (ESA)

7. Rusia a suspendat NASA din cadrul Venera-D, o misiune care își propune să lanseze o sondă și un lander pe Venus în perioada 2028-2030. În 2014, Roscosmos, agenția spațială rusă a ajuns la un acord pentru ca NASA să includă o serie de instrumente științifice în cadrul misiunii, însă acestea nu vor mai fi utilizate. (EurAsian Times)

8. Roscosmos a anunțat suspendarea colaborării cu compania franceză Arianespace, care folosește rachete rusești Soyuz pentru diverse misiuni spațiale care au drept punct de lansare Guiana Franceză. Primele efecte sunt că Uniunea Europeană nu mai poate lansa în luna aprilie doi sateliți din cadrul sistemului de poziționare Galileo. Cu toate acestea, Arianespace nu va fi afectată pe termen lung de această decizie, întrucât compania urma oricum să renunțe la rachetele Soyuz în favoarea propriului lansator Ariane 6. (ESA)

9. Compania britanică OneWeb nu mai poate continua lansările de sateliți pentru propriul program de internet prin satelit. Compania folosește pentru lansări rachete Soyuz lansate din Kazakhstan, însă Roscosmos a anunțat suspendarea programului și a somat toți angajații OneWeb să părăsească cosmodromul Baikonur. (Space News)

10. Cel puțin pentru moment, parteneriatul dintre NASA și Roscosmos în privința operării Stației Spațiale Internaționale nu este afectat în niciun fel. Acest lucru se întâmplă însă ca urmare a faptului că separarea sectorului american de sectorul rusesc este practic imposibilă: sectorul american nu ar putea rămâne pe orbită, în timp ce sectorul rusesc ar rămâne fără energie electrică. În prezent, la bordul ISS se află doi cosmonauți ruși și un astronaut olandez. (CNBC)