O eclipsă parțială de soare va fi vizibilă din România în 10 iunie – Cronica Spațială

1. O eclipsă parțială de soare va fi vizibilă din jumătatea de nord a țării în 10 iunie, în jurul orei 13:00, și va avea o durată cuprinsă între câteva minute și cel mult o oră și 18 minute, în funcție de locul din care va fi observată. Acoperirea Soarelui de către Lună va fi însă foarte mică, de numai câteva procente. Eclipsa va putea fi văzută cel mai bine din Satu Mare, acolo unde Soarele va fi acoperit de Lună în proporție de 2%. Fenomenul astronomic poate fi observat numai cu filtre speciale, cum ar fi filtru de sudură foarte închis la culoare sau filtru Mylar. O hartă intuitivă a acoperirii eclipsei pe teritoriul României este disponibilă pe site-ul Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu din București. (Observatorul Astronomic)

2. NASA a anunțat două misiuni spațiale către planeta Venus pentru sfârșitul acestui deceniu. Sonda spațială DaVinci+ va fi lansată în 2029 și va survola Venus de două ori în 2030, pentru ca în 2031 să lanseze o probă sferică pentru analiza gazelor din atmosferă pe parcursul coborârii de peste o oră. Scopul principal este descoperirea fosfinei, care ar alimenta speculațiile că în atmosfera venusiană există microbi. Cealaltă sondă spațială se numește Veritas, va fi lansată în 2028 și va avea ca scop principal realizarea unor măsurători topografice de 100 de ori mai bune decât cele realizate anterior de sonda Magellan în 1990. (New York Times)

3. O echipă internațională formată din peste 400 de oameni de știință a publicat cea mai detaliată hartă a materiei negre din Univers, pe baza datelor obținute cu ajutorul telescopului Victor M. Blanco din Chile. Oamenii de știință estimează că aproximativ 27% din Univers are în componență materie neagră, însă identificarea acesteia este dificilă pentru că nu este vizibilă. (Technology Review)

4. Fizicienii care lucrează la Acceleratorul de Particule din Elveția au ciocnit particule de plumb la viteze foarte apropiate de viteza luminii cu scopul de a obține prima materie apărută la formarea Universului. Potrivit datelor obținute, particulele elementare formate în fracțiunile de secundă de după Bing Bang erau foarte asemănătoare cu apa. Pe baza acestor informații, oamenii de știință consideră că Universul a luat inițial forma unui vast ocean lichid. (Futurism)

5. Cercetătorii au făcut un pas înainte în identificarea modului în care explodează stelele gigante, care au o masă de circa 10 ori mai mare decât a Soarelui. Aceștia au descoperit fragmente de titan în urma exploziei supernovei Cassiopeia A din galaxia noastră, aflată la circa 11000 de ani lumină de Pământ. Resturile rezultate în urma exploziei sunt estimate la numai 350 de ani. (Observatorul Astronomic)

6. Cercetătorii americani și sud-coreeni au descoperit că apa sub formă de gheață care există în atmosfera planetei gazoase Uranus ar putea fi bogată în magneziu. Această descoperire are potențialul de a rezolva un mister: deși Uranus și Neptun sunt bogate în apă sub formă de gheață, atmosfera lui Uranus este mult mai rece decât cea de pe Neptun. Magneziul de pe Uranus ar putea însă avea proprietatea de a bloca “evadarea” căldurii din interiorul planetei, ceea ce ar explica atmosfera mai rece a planetei comparativ cu Neptun. (EarthSky)

7. Cercetătorii susțin că este posibil ca în oceanele subterane ale Europei, unul dintre sateliții lui Jupiter, să existe activitate vulcanică. Datele provin pe baza unor modelări 3D care încearcă să identifice modul în care este produsă căldura internă. NASA speră să obțină date concrete în această privință cu ajutorul sondei spațiale Clipper, care va fi lansată spre Europa peste 3 ani cu scopul de a anaiza structura internă și și compoziția chimică a satelitului. Descoperirile ar putea răspunde ulterior la întrebarea dacă în oceanul subteran al satelitului există forme de viață. (Universe Today)

8. Rover-ul Curiosity a identificat pe planeta Marte mai mulți nori aflați la o altitudine mai mare decât cea obișnuită. În mod obișnuit, norii se formează pe Marte în zona ecuatorului, la altitudini de până la 60 de kilometri și conțin în mare parte apă sub formă de gheață. Norii descoperiți acum de Curiosity se află la altitudini mai mari, unde temperaturile sunt și mai scăzute, ceea ce sugerează că sunt alcătuiți din dioxid de carbon înghețat sau gheață uscată. (Jet Propulsion Laboratory)

9. Unul dintre brațele robotice ale Stației Spațiale Internaționale a fost lovit în luna mai de un obiect de mici dimensiuni care orbitează Pământul. Potrivit cercetărilor efectuate de NASA și Agenția Spațială Canadiană, impactul a avut ca rezultat o gaură cu un diametru de circa 5 milimetri în brațul robotic Canadarm2, însă acesta continuă să funcționeze în parametri normali. În prezent există peste 23000 de obiecte de mici dimensiuni pe orbita Pământului, în mare parte bucăți de roci sau de vopsea de la sateliți. (Canadian Space Agency)

10. SpaceX a lansat vineri naveta spațială fără echipaj uman Dragon către Stația Spațială Internațională. Naveta include peste 3 tone de echipamente și provizii alimentare, dar și două panouri solare care vor îmbunătăți puterea rețelei electrice de la bordul ISS. Acestea sunt primele dintre cele 6 panouri solare care vor fi transportate pe ISS în următoarea perioadă. (LiveScience)