Sonda spațială Hope a Emiratelor Arabe Unite este programată să ajungă pe orbita planetei Marte marți, 9 februarie – Cronica Spațială

1. Sonda spațială Hope a Emiratelor Arabe Unite este programată să ajungă pe orbita planetei Marte marți, 9 februarie, la ora 21:42, ora României. Aceasta este prima misiune spațială din istoria statului arab și va avea o durată un an marțian (aproximativ doi ani tereștri). Obiectivul principal al sondei este să studieze vremea și clima lui Marte, inclusiv furtunile de nisip, dar aceasta va încerca să analizeze și cauzele pentru care planeta pierde hidrogen și oxigen. Sonda a primit numele Hope (speranță, în limba engleză) pentru a trimite arabilor un mesaj de optimism și pentru a-i încuraja să inoveze. (Emirates Mars Mission)

2. La doar o zi după Hope, misiunea spațială chineză Tianwen-1 va ajunge de asemenea pe orbita planetei Marte miercuri, 10 februarie. Spre deosebore de Hope, Tianwen-1 include însă și un rover, care va fi trimis pe solul planetei Marte în cursul lunii mai, după identificarea celui mai bun loc pentru amartizare. Obiectivul rover-ului va fi să analizeze caracteristicile solului marțian și potențiala distribuție a apei în stare de gheață. În plus, rover-ul va analiza și clima planetei. (CNET)

3. A treia misiune spațială care va ajunge la planeta Marte în luna februarie este Mars 2020 și este organizată de NASA. Aceasta este și cea mai ambițioasă misiune dintre cele trei, cu obiectivul de a plasa la sol rover-ul Perseverance în 18 februarie la ora 22:00, ora României. Va fi prima amartizare din istorie care va fi înregistrată inclusiv cu sunet, ceea ce va oferi o nouă perspectivă. Cu o masă de 1025 de kilograme și cu dimensiuni asemănătoare unei mașini, Perseverance este cel mai mare și mai greu rover pe care NASA l-a dezvoltat până în prezent. (NASA – Simulare video pentru amartizare)

4. Cluj-Napoca va găzdui în perioada 6 februarie – 16 mai expoziția “Space in the City”. În cadrul expoziției, vizitatorii vor avea posibilitatea de a utiliza 6 tipuri de simulatoare, printre care se numără și MARS Gravity (un simulator care imită mersul pe Marte, care are o gravitație de 38% din cea a Pământului), Virtual Reality (simulator de realitate virtuală pentru Lună și Marte) sau F18 (un simulator pentru avionul de vânătoare F18). De asemenea, va fi expus și un fragment de rocă adus de pe Lună în timpul misiunilor Apollo, iar acesta va putea fi atins cu mâna de vizitatori. Expoziția poate fi vizitată doar în zilele de sâmbătă și duminică, iar un bilet pentru adulți costă de la 40 lei, însă nu include și costul utilizării tuturor simulatoarelor. (NASAExpo)

5. SpaceX a lansat cu succes pe orbită încă 60 de sateliți pentru viitoarea constelație de sateliți Starlink, care va oferi internet de mare viteză la nivel global. Astfel, rețeaua Starlink a ajuns acum la 1085 de sateliți, dintre care 1021 sunt funcționali. Compania estimează că serviciul de internet va deveni operațional la sfârșitul anului 2021 sau începutul anului 2022. De asemenea, racheta Falcon 9 utilizată în cadrul acestei lansării a mai fost folosită anterior în alte 4 zboruri și a fost lansată la numai 27 de zile după precedentul zbor, un nou record de timp între misiuni pentru această rachetă. (Space. Înregistrarea completă a misiunii)

6. SpaceX a efectuat un test cu un prototip SN9 al rachetei Starship. Propulsată de trei motoare Raptor, racheta a oprit pe rând cele trei motoare până a urcat la altitudinea de 10 kilometri, după care a început o coborâre lentă. În apropiere de locul aterizării, racheta a încercat să se orienteze vertical, însă unul dintre motoarele care trebuia să frâneze vehiculul nu a funcționat corespunzător. Prin urmare, racheta s-a izbit de sol la un plan înclinat și a explodat în momentul impactului, la fel cum s-a întâmplat anterior cu prototipul SN8. Cu excepția aterizării, testul a fost un succes. Obiectivul final este ca racheta Starship să trimită echipaj uman și echipamente pe Lună și Marte. (SpaceX – înregistrarea completă a testului)

7. SpaceX a anunțat că va organiza în ultimul trimestru al acestui an prima misiune spațială civilă din istorie. Patru civili vor urca la bordul capsulei Crew Dragon, care va fi plasată pe orbita Pământului cu ajutorul unei rachete reutilizabile Falcon 9. Misiunea a primit numele Inspiration4 și va dura câteva zile, timp în care capsula va înconjura Pământul la fiecare 90 de minute. Misiunea va fi condusă de miliardarul american Jared Isaacman, CEO-ul procesatorului de plăți Shift4 Payments, și are rolul de a obține fonduri pentru spitalul de pediatrie St. Jude Children’s Research Hospital din statul american Tennessee. De altfel, al doilea loc în capsulă va aparține unui cadru medical al spitalului, în timp ce al treilea pasager va fi tras la sorți dintre cei care participă la campania de donații pentru spital. Al patrulea pasager va fi tras la sorți dintre noii și actualii clienți ai platformei de eCommerce operată de Shift4 Payments. (CNBC)

8. NASA a intrat în ultima fază a pregătirilor pentru misiunea Psyche, care va avea obiectivul unei expediții fără echipaj uman la asteroidul cu același nume. După ani de teste și dezvoltări, NASA va trimite instrumentele științifice ale misiunii către Jet Propulsion Laboratory (JPL), centrul de dezvoltare care se va ocupa de integrarea acestora într-o sondă spațială. Dacă toate pregătirile decurg conform planului, sonda ar urma să ajungă la asteroidul Psyche în anul 2026. Cu un diametru de peste 200 de kilometri, Psyche este unul dintre cei mai mari asteroizi și a fost descoperit de astronomul italian Annibale de Gasparis în 1852. (Futurism)

9. Rusia va continua negocierile cu China pentru lansarea unui program spațial care să aibă ca obiectiv principal dezvoltarea unei baze de cercetare comune pe Lună. De altfel, Rusia va începe în cursul acestui an programul lunar Russian Moon, care își propune ca baza de cercetare să fie inaugurată în 2028. Posibila cooperare dintre cele două state vine în contextul în care NASA a exclus Rusia din cadrul programului internațional Artemis care prevede trimiterea unui echipaj uman pe Lună în 2024 și ca urmare a faptului că SUA au interzis celor de la NASA să coopereze cu China din cauza caracteristicilor militare ale programului spațial chinez. (TASS)

10. Astronomul român Adrian Sonka explică în detaliu caracteristicile nebuloasei Rosette din constelația Monoceros. Aceasta nebuloasă se află la circa 5000 de ani lumină depărtare și poate fi observată prin telescop în fiecare iarnă. O nebuloasă este un nor interstelar de gaze și praf cosmic situat în spațiul dintre stele. (Adrian Sonka)