ICCJ: Repararea unor pagube cauzate de anularea unor acte administrative este de competența instanței de contencios administrativ – Cronica Juridică
România
1. Repararea unor pagube, ca urmare a anulării unor acte administrative, este de competența instanței de contencios administrativ, conform principiului general de drept care stabilește că legea specială derogă de la legea generală, a decis Înalta Curte de Casație și Justiție. Obiectul acțiunii îl reprezintă repararea pagubei produse ca urmare a anulării unor acte administrative și nu trebuie făcută dovada aplicării acestui principiu de drept, fiind unanim admis în doctrina și practica judiciară. (Juridice)
2. Un studiu al Deloitte arată că peste 60% dintre multinaționalele globale estimează o posibilă creștere a poverii taxei corporațiilor, ca urmare a implementării reformei anunțate de Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) la începutul acestui an, bazată pe doi piloni, taxarea economiei digitale (Pilonul I) și taxarea minimă a corporațiilor (Pilonul II). Conform raportului global BEPS pe 2020 al Deloitte (Base Erosion and Profit Shifting), 44% dintre companii se așteaptă ca un consens global cu privire la taxarea economiei digitale să fie obținut, ca urmare a măsurilor propuse de OECD, iar aproape 40% dintre acestea sunt de acord că organizarea lor va fi afectată, dacă o taxă pe veniturile din serviciile digitale este introdusă în țara unde clienții lor sunt localizați. (Link)
3. Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că modelarea statutului disciplinar al magistraților implică obligația de a avea un comportement decent, corect, demn și rezervat, care să mențină imaginea și prestigiul profesiei de magistrat. Instanța supremă a constatat că ”atitudinea agresivă față de colegi, îmbrâncirea colegului de complet în văzul tuturor colegilor, afirmațiile nepotrivite făcute în timpul ședinței de judecată la adresa colegului de complet cu privire la modul de instrumentare a dosarului, formularea unor plângeri pénale nefondate împotriva colegilor, apostrofarea președintelui instanței cu privire la îndeplinirea atribuțiilor specifice funcției de conducere, refuzul de a colabora, atitutinea imperativă față de personalul economic al instanței, atitutidea agresivă față de psihologul instanței reprezintă atitudini nedemne ale judecătorului fașă de colegii judecători și față de personalul instanței, constituind abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. C din Legea nr. 33/2004”, sancțiunea aplicabilă fiind ”diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 10% pe o perioadă de 3 luni”. (Juridice)
Europa
4. Actorul Johnny Depp a pierdut procesul de defăimare intentat într-o instanță britanică împotriva taboidului britanic Sun, care l-a etichetat ca ”agresor al soției”, în cazul fostei sale soții, actrița Amber Heard. Judecătorul britanic a stabilit că instanța crede că actorul și-a abuzat fosta soție până în punctul la care aceasta s-a temut pentru viața sa. În decizia, salutată cu bucurie de către activiștii împotriva violenței domestice, judecătorul Andrew Nicol a declarat că pârâții au dovedit, în timpul procesul din Londra, că acuzațiile lor la adresa lui Depp au fost „în mod consistent adevărate”. Avocații lui Depp au declarat că ar fi ridicol ca actorul să nu apeleze decizia. Hotărârea instanței londoneze a lovit puternic reputația actorului și îi poate dăuna carierei, cu costurile financiare aferente, milioane de lire în cheltuieli de judecată. Johnny Depp are un proces similar în SUA. (AP) Actorul a fost ulterior concediat din seria III a filmului ”Animale fantastice”. Acesta a postat pe contul său de Instagram că i s-a cerut să plece. (Deadline)
5. Mii de avocați din Anglia și Țara Galilor, care au investit în calificarea pentru a practica avocatura în Irlanda, cu scopul de a-și proteja dreptul de a profesa în Uniunea Europeană, după tranziția Brexit, nu vor putea activa ca avocați în această țară. O analiză a Law Society of Ireland a concluzionat că acești avocați nu vor fi îndreptățiți la certificate de practică decât dacă sunt prezenți în Republica Irlandeză. Știrea va lovi firmele stabilité în Anglia și Țara Galilor care s-au grăbit să își înregistreze avocații în momentul votului Marii Britanii de a părăsi UE. Imposibilitatea de a practica avocatura în Irlanda privește atât dreptul de practică în UE post-Brexit, cât și în general. Avocații care doresc licență de practică în Irlanda trebuie să dovedească, în cursul aplicării pentru acest certificat de practică, că au sediul fizic în această țară și să se asigure că respectă toate cerințele legale. (LawGazzette)
SUA
6. Apple a ajuns la o înțelegere cu 33 de state și Districtul Columbia, agreând miercuri, 18 noiembrie, să plătească $113 milioane pentru a rectifica fosta sa practică de încetini iPhonurile vechi ale clienților, în eforturile de a prezerva timpul bateriei. În ianuarie 2017, Apple a lansat un update la iPhone6 -iOS 10.2.1., care dorea să prelungească rezistența bateriei prin restrângerea performanței de procesare. Urmare a acestui update, reclamanții au chemat în judecată Apple arătând că compania tehnologică a înșelat consumatorii privind scopul și efectele actualizării iOS. Plângerea reclamanților arată că ”îÎnainte de lansarea iOS 10.2.1., Apple a știut că are o problemă. În mod specific, Apple a știut că clienții iPhone ului său erau nemulțumiți de rata ridicată a închiderii automate a telefonului (unauthorized power off – UPO), dar a știut de asemenea că clienții iPhone vor fi nemulțumiți dacă Apple a reprimat performanța telefonului pentru a fixa problema. În loc să fie onest sau direct cu clienții săi, Apple a ales să dezinformeze natura problemei UPO și soluția restricționării performanței clienții săi. Apple nu a revenit asupra deciziei interne până nu a fost solicitat public privind înșelăciunea de către presă în decembrie 2017”. Acordul agreat obligă Apple să plătească $24.6 milioane către California, în timp ce restul de $88.4 milioane vor fi divizați între celelalte 32 state. Apple este de asemenea obligat să mențină website-urile care furnizează informația către clienți despre timpul bateriei și managementul performanței. (Jurist)
Promo: Termenul limită de implementare al Directivei europene care protejează avertizorii de integritate (whistleblowerii) în semnalarea unor încălcări ale dreptului european este decembrie 2021. Companiile cu peste 50 de angajați au obligația să includă în planul de afaceri canale sigure de raportare a încălcării dreptului european, privind concurența neloială, fapte de corupție, de evaziune fiscală, infracțiuni contra patrimoniului, GDPR, securitatea rețelelor de comunicații, procedurile de achiziție publică ș.a. Cum trebuie să procedeze companiile pentru stabilirea acestor canale interne de comunicare sigură pentru avertizori, puteți afla de la avocata Claudia Postelnicescu, cpostelnicescu@cpacj.ro
7. Amnesty International a emis miercuri, 18 noiembrie, un avertisment despre refuzul președintelui SUA Donald Trump de a coopera cu președintele ales Joe Biden și impactul sever asupra unei ”crize de drepturi ale omului” pe care pandemia COVID-19 o prezintă. Organizația de drepturile omului a condamnat refuzul lui Trump de a coopera, concluzionând că lipsa cooperării și stagnarea care a rezultat în procesul tranziției politice înrăutățește situația COVID-19, în mod particular pentru oamenii de culoare, comunitățile cu venituri mici și alte comunități marginalizate. ”Respectul pentru drepturile omului nu trebuie să fie o victimă a situației politice actuale. Cerem președintelui Trump …să își îndeplinească obligațiile de drepturile omului agreate sub dreptul internațional și să coopereze cu președintele ales Joe Biden pentru protejarea drepturilor la sănătate și viață, cu o atenție specială privind impactul asupra celor dintre noi care s-au confruntat mult timp cu discriminare, marginalizare și excludere”. De asemenea, organizația a condamnat administrația Trump pentru presupusa diseminare a informațiilor false despre pandemie, în sensul că ”actuala administrație trebuie să revină asupra parcursului și să se abțină de la diseminarea de informații false, minimizând riscurile asociate pandemiei și să submineze importanța testărilor”. Este o acțiune fără precedent a Amnesty International, însă rămâne incert dacă va convinge administrația Trump să revină asupra cursului evenimentelor și să coopereze cu președintele ales Biden. (Jurist)
8. Un judecător al Curții Districtuale SUA pentru Districtul Columbia a decis miercuri, 18 noiembrie, că administrația Trump trebuie să oprească expluzarea copiilor migranți neînsoțiți. Reclamantul, un minor de 15 ani din Guatemala, a arătat că practicile curente ale SUA constituie violări ale Legii Administrative de Procedură (APA), Legii de Reautorizare a Protecției Victimelor Traficului, Legii de Imigrare și Naționalitate și Legii Reformei Afacerilor Externe și Restructurării din 1998. În timpul izbucnirii pandemiei coronavirus din martie, Centrele pentru Controlul Bolilor și Prevenție ale SUA au emis noi ghiduri pentru procedura privind ”introducerea de persoane din țări sau locuri anume specificate, dacă este necesar, în interesul sănătății publice”. Această regulă tranzitorie a stabilit că cei care au fost identificați ca fiind o amenințare serioasă pentru răspândirea unei ”boli contagioase” ar trebui retrimiși în țara de unde au intrat în SUA, în țara de origine” sau ”în altă locație practică”. Tatăl reclamantului locuiește în SUA, iar reclamantul dorea să locuiască cu tatăl său sau cu un ”alt sponsor potrivit”. Reclamantul a stabilit că a experimentat ”persecuție severă în Guatemala” și i-a fost amenințată viața pentru că a refuzat să se alăture unui grup criminal. Judecătorul a stabilit că reclamantul poate câștiga procesul întrucât : 1) secțiunea 265 ”nu autorizează deportările” ; 2) ”copiii neînsoțiți au dreptul la proceduri legale explicite” și la protecții speciale ; 3) ”supunerea unor membri la ordinele Centrelor de Sănătate și Prevenție (CDC) ale SUA ”este arbitrară și capricioasă”. În consecință, judecătorul a reținut că expluzarea poate cauza daune ireparabile, dacă persecuția pe care reclamantul o pretinde este adevărată. Pe acest temei, judecătorul a acceptat cererea reclamantului pentru o oprire temporară a expulzării copiilor migranți. Instanța a ajuns la o decizie similară mai devreme în cursul acestui an, în cazul J.B.B.C. vs. Wolf, în care un minor din Honduras a pretins amenințări similare. (Link)
Global
9. Curtea din Hong Kong a decis joi, 19 noiembrie, că eșecul guvernului de a stabili un mecanism independent de a prelua plângerile de rele tratamente ale ofițerilor de poliție, încalcă Constituția Hong Kong (Bill of Rights Act Hong Kong). Curtea a stabilit că guvernul are obligația de ”stabili și menține” un astfel de mecanism conform art. 3 din constituția Hong Kong, care stabilește că ”nimeni nu poate fi supus torturii sau tratamentulor crude, inumane sau degradante sau pedepse”. Asociația Jurnaliștilor din Hong Kong a deschis un dosar împotriva Comisariatului de Poliție și Secretarului pentru Justiție, pentru presupuse incidente cu brutalitate ale poliției împotriva protestatarilor în timpul unui protest din 12 iunie 2019. Protestatarii demonstrau împotriva unei legi care i-ar fi permis Chinei să extrădeze presupuși infractori din Hong Kong în China. În mod normal sunt două sistème pentru investigarea plângerilor împotriva poliției. Plângerea întâi merge către Complaints Against Police Office (CAPO) și apoi către Consiliul Independent pentru Plângeri împotriva Poliției (IPCC). CAPO este parte a forțelor de poliție, iar IPCC este un for independent, dar nu are autoritatea de a schimba deciziile luate de CAPO. Deși propunerea legii de extrădare a fost retrasă, încă există incertitudine în Hong Kong, fostă colonie britanică returnată Chinei în 1997. Hong Kong are un anumit nivel de autonomie față de China, precum și un sistem juridic separat. (Jurist)
10. Președintele Argentinei a anunțat marți, 17 noiembrie, că va prezenta două proiecte de lege cu privire la dreptul femeilor la îngrijirea sănătății, inclusiv legalizarea avortului. În declarația sa, Alberto Fernandez a remarcat că ”criminalizarea avortului nu a fost de niciun folos”, doar obligând femeile care doresc avorturi către furnizori ilegali. El a citat statistici care arată că 40.000 de femei sunt spitalizate în Argentina în fiecare an din cauza unor avorturi eronate și a subliniat că femeile sărace îndură în mod special grija avorturilor nesigure, din cauză că nu își permit să caute opțiuni mai sigure. Avortul este acum permis în Argentina doar în cazurile de viol sau pericol pentru sănătatea mamei. Senatul argentinian a respins un proiect în 2018 care ar fi decriminalizat avorturile, permițând terminarea unei sarcini până la paisprezece săptămâni, pentru orice motiv. Argentina este o țară majoritar romano-catolică, iar Biserica Romano-Catolică rămâne opusă avortului. Al doilea proiect va institui Programul 1000 de zile, care urmărește să reducă mortalitatea infantilă și malnutriția și să promoveze sănătatea persoanelor însărcinate și a copiilor lor până la vârsta de trei ani. Programul va plăti o alocație universală pentru fiecare copil în fiecare an, pentru primii ani de viață și va extinde alocația universală pentru sarcină, pentru a acoperi toate cele nouă luni de sarcină și să acorde furnizarea publică gratuită a necesităților în timpul sarcinii și primilor ani de viață ai copilului. (Jurist)
