Analiză: Avantajele Kurzarbeit, subvenționarea de către stat a timpului redus de muncă – Cronica Juridică

România

1. O analiză juridică arată avantajele Kurzarbeit, introdusă în mai multe state europene, iar în România prin Ordonanța de Urgență nr. 132/2020, care presupune subvenționarea de către stat a timpului redus de muncă. Măsura propusă de guvern este benefică reciproc, pentru angajat și angajator, protejând și economia în perioada crizei provocată de pandemie, prin faptul că oferă companiilor posibilitatea de a planifica și a restructura anumite activități. De asemenea, angajații primesc pentru 50% din norma de muncă, un salariu net cu aproximativ 13% mai mic față de cel primit pentru norma întreagă. (Juridice)

2. O opinie juridică explică de ce calificarea Parchetului de pe lângă ICCJ, DNA și DIICOT drept ”autorități judiciare” este neconstituțional și nu are temei legal. În raportul președintelui ICCJ pe sem 1/2020 apare această formulare, care încalcă flagrant Constituția, art. 131-132, în care se arată că Ministerul Public nu are atribuții de exercitare a unor funcții sau atribuții judiciare, întrucât acestea revin puterii judecătorești în mod exclusiv, adică instanțelor de judecată. In extenso, participarea în procesele penale sau civile sau exercitarea unei acțiuni civile nu poate fi conduce la ideea că cele trei instituții acționează ca ”autoritate judiciară”. Folosirea sintagmei ”autorități judiciare” pentru a defini cele trei parchete promovează o dezinformare și determină confuzie în rândul justițiabililor. Mai mult decât atât, chiar și Legea nr. 303/2004 care reglementează organizarea sistemului judiciar se referă în bloc la faptul că activitatea procurorilor vizează ”justiția”, deși singurii magistrați care înfăptuiesc justiția sunt judecătorii. (Juridice)

3. O nouă lege – Legea nr. 175/2020- privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului – Legea nr. 17/2014) a fost depusă la Senat acum trei ani. Propunerea prevede reguli noi care vor îngreuna procedura de vânzare, iar terenurile nu vor putea fi revândute mai devreme de 8 ani, fiind impus un impozit semnificativ mai mare. (Link)

Europa

4. Departamentul pentru Mediu, Alimente și Afaceri Rurale din Marea Britanie a lansat o consultație marți, 25 august, pentru a afla dacă guvernul ar trebui să introducă o nouă lege care să oblige afacerile să asigure că ”riscul de pădure” la mărfurile pe care le folosesc sunt produse legal. Aproape jumătate din toate deforestările de păduri tropicale recente sunt datorate conversiei ilegale de terenuri pentru agricultura comercială și fabricile de lemn. Cu excepția lemnului, la acest moment nu există cerințe legale în Marea Britanie pentru ca afacerile să asigure că mărfurile pe care le folosesc au fost obținute legal. În Marea Britanie expansiunea și consumarea semnificativă de vită, cocos, ulei de palmier, lemn, cauciuc, hârtie, lemn și soia sunt asociate cu deforestările. În recunoașterea importanței deforestărilor în lanțurile de aprovizionare, guvernul britanic a stabilit Inițiativa pentru Resurse Globale în 2019, ca parte a Planului de Mediu pe 25 de ani. Echipa idenpendentă de proiect s-a consultat cu peste douăzeci de organizații și companii și a trimis un raport final cu recomandări în martie. Una dintre recomandările cheie ale organizației a fost cerința pentru due dilligence obligatoriu. Noua lege are ca scop ”prevenția împotriva convertirii ilegale a pădurilor și a altor zone naturale importante în teren agricol”. Orice afacere care nu se supune și nu efectuează due dilligence pentru a arăta ca au luat ”acțiuni proporționale” vor fi amendate. Consultările se încheie pe 5 octombrie, după care va fi publicat un raport final. (Jurist.org)

SUA

5. Procurorul șef al districtului Manhattan, New York a spus în instanță la termenul de joi, 27 august, că ar trebui să poată obține dosarele financiare cu returnările de taxe ale președintelui Donald Trump, argumentând că președintele nu se poate imuniza împotriva unei probe penale în practicile sale de business prin promovarea unui apel care ”nu are nicio șansă de succes”. Cyrus Vance a solicitate Curții de Apel din Manhattan să respingă o cerere urgentă de a bloca citarea firmei de contabilitate a președintelui, Mazars SUA, cu privire la returnările de taxe pe o perioadă de opt ani. Trump are termen să răspundă în scris până luni, 31 august. Argumentele orale sunt programate pentru data de 1 septembrie. Președintele a luptat să blocheze citarea firmei cerută de procuror timp de un an, inclusiv la Curtea Supremă a SUA, cerere care a fost respinsă luna trecută, argumentul că președintele are imunitate asupra probelor penale cât timp este în Casa Albă fiind respins. (Reuters)

6. Departamentul de Justiție al SUA a anunțat joi, 27 august, că a găsit 39 de copii dispăruți în Georgia, într-o rețea de trafic de copii pentru exploatare sexuală. Au fost acuzate mai multe persoane și arestați câțiva indivizi sub acuzația de trafic în scop de exploatare sexuală. ”Operațiunea Nu V-am Uitat” a polițiștilor a reușit să salveze 26 de copii, a localizat încă 13 alți copii care lipseau și a arestat nouă persoane implicate în rețeaua de trafic. Operațiunea a durat două săptămâni și s-a desfășurat în august, în orașele Atlanta și Macon din Georgia, SUA. (Link)

Global

7. O instanță din Zimbabwe a respins luni, 24 august, pentru a treia oară cauțiunea pentru jurnalistul Hopewell Chin”ono, care a fost arestat luna trecută pe temeiul unor acuzații de incitare la violență publică, pe fundalul unor proteste anti-guvernamentale. Jurnalistul a folosit Twitter să sprijine mișcările anti-corupție și a expus coruția în licitațiile guvernului pentru echipament de protecție anti-COVID-19. De asemenea, acesta a criticat administrația președintelui Emmerson Mnangagwa. Rata inflației în Zimbabwe este peste 700%, ceea ce a generat tensiuni în toată țara. Actualul președinte a fost extrem de criticat pentru că a eșuat să îndeplinească promisiunea de a revigora economia, pe care a făcut-o după ce o lovitură de stat l-a eliminat de la putere pe fostul președinte Robert Mugabe în 2017. Cererea pentru eliberarea pe cauțiune a fost respinsă pentru că nu a prezentat fapte noi și că există încă amenințarea faptului că protestele anti-guvernamentale pot reveni. Directorul regional pentru Africa de Est și Sud al Amnesty International a declarat că ”arestările sunt menite să intimideze și să transmită un mesaj amenințător jurnaliștilor, whistle-blower-ilor și activiștilor care atrag atenția asupra unor probleme de interes public în Zimbabwe”. (Link)

8. Înalta Curte din Hong Kong a respins prima provocare de constituționalitate privind deținerea pe baza noii legi de securitate națională, cu doi judecători desemnați care au numit aplicarea legii comune o procedură greșită, în timp ce au respins criticile cu privire la independența lor. Un tânăr de 23 de ani, Tong Ying-kit, primul acuzat sub boua lege, nu a renunțat să încerce eliberarea sa din custodie, iar instanța de fond (prima instanță) va audia cererea sa de cauțiune ordinară, când va fi reprezentat de o echipă diferită de avocați. Judecătorii Înaltei Curți s-au situat de partea guvernului în motivarea că cerea lui Tong ar trebui judecată conform legii comune, pentru ca autoritățile să poată justifica legalitatea deținerii sale. Avocații lui Tong susțin că art. 42 din noua lege de securitate națională nu coincide cu legea ordinară (habeas corpus). Tong a fost deținut la un centru din data de 6 iulie, când a devenit primul acuzat adus în fața curții pentru a fi judecat pentru incitare la secesiune și implicare în terorism. Tong este acuzat că a intrat cu motocicleta sa într-un grup de ofițeri de poliție la un protest din data de 1 iulie, a doua zi după intrarea în vigoare a noii legi de securitate națională impusă de Beijing, purtând un steag pe care era scris popularul slogan al protestelor: ”Eliberați Hong Kong: revoluția timpurilor noastre”. (Link)

9. Brenton Harrison Tarrant, atacatorul moscheii din Christchurch, Noua Zeelandă, care a ucis aproape cincizeci și unu de oameni, plănuia să incendieze două moschei după atacurile teroriste din data de 15 martie. Australianul de 29 de ani a fost adus în fața Înaltei Curți din Christchurch, unde procesul său s-a judecat timp de patru zile. Tarrant a fost condamnat la închisoare pe viață și a admis cele 51 de capete de acuzare pentru crimă, 40 de capete de acuzare pentru tentativă de omucidere și una pentru implicare într-un act terorist conform Actului de Suprimare a Terorismului din 2002. Tarrant s-a reprezentat singur și inițial nu a recunoscut acuzațiile. Acesta a sosit în Noua Zeelandă în 2017 și locuia în Dunedin. Între decembrie 2017 și martie 2019 a achiziționat o colecție de arme de foc puternice, cu specificații militare și sisteme de focalizare prin telescop. De asemenea a cumpărat peste 7000 de provizii de muniție de diferite calibre. Când a fost arestat de poliție, Tarrant a admis că se îndrepta către două moschei cu scopul de a ucide cât de mulți oameni putea și de a incendia moscheile. El a declarat că își dorea să fi împușcat mai mulți oameni decât a reușit și și-a catalogat atacurile ca fiind ”teroriste”, motivate de credințele sale ideologice, cu scopul de a induce frică în cei pe care el îi descrie ca fiin ”invadatori”, inclusiv populația musulmană sau imigranții non-europeni.  (Link)

10. O instanță din Bangkok a ordonat arestarea moștenitorului averii Red Bull cu acuzații noi, într-un scandal care are ca protagonist una dintre cele mai înstărite familii din Thailanda. Curtea penală din Bangkok Sud a aprobat un mandat de arestare pentru Vorayuth Yoovidhya, nepotul creatorului Red Bull, conform purtătorului de cuvânt al Poliției Regale Thailandeze. Mandatul a fost emis după ce poliția a adus trei noi acuzații împotriva acestuia: conducerea necorespunzătoare a unui vehicul care a rezultat în omucidere, folosirea drogurilor și fuga de la locul incidentului. În acest moment, poliția nu se știe unde se află Vorayuth, 38 de ani, care a cauzat moartea unui ofițer de poliție într-un accident cu motocicleta în 2012, când acesta se afla la volanul unui Ferrari. Un mandat pentru arestarea lui a fost emis în aprilie 2017, dar autoritățile cred că acesta a părăsit țara. Ultimul mandat de arestare emis recent a apărut doar la câtevă săptămâni după ce procurorul general a renunțat la acuzațiile penale inițiale împotriva lui Vorayuth, ceea ce a declanțat o revoltă publică printre thailandezi, care simt că sistemul judiciar al țării este nedrept și îi favorizează pe cei bogați. Reacția opiniei publice a dus la multiple noi acuzații, inclusiv din partea primului ministru și biroului procuraturii generale, care a ordonat poliției să redeschidă cazul. (CNN)

Ți-ar mai putea plăcea
Se măresc pedepsele pentru traficul de minori, de la 5 la 10 ani închisoare și 7-12 ani pentru fapta în forma agravată – Cronica Juridică
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Marea Britanie a încălcat limita europeană de poluare a aerului – Cronica Juridică