Monica Macovei a câștigat la CEDO dreptul de a-i numi corupți pe unii politicieni PSD – Cronica Juridică

România

1. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât, cu cinci voturi pentru și două împotrivă, încălcarea art. 10 din Convenție, de către Curtea de Apel București și Inalta Curte de Casație și Justiție, în cauza Monica Macovei v. Romania (53028/14 – Link)

Aplicanta Monica Macovei a considerat că sentința definitivă a instanței române i-a prejudiciat dreptul la liberă exprimare și a invocat art. 10 din Convenție în apărarea sa. La data evenimentelor, Monica Macovei era fost ministru al justiției, un politician activ și membră a Parlamentului European. În data de 7 septembrie 2009 două ziare naționale au publicat două articole de presă relatând niște comentarii pe care aceasta le făcuse cu o zi înainte la școala de vară organizată de PDL, în care spunea că niște membri ai PSD din Parlamentul României sunt corupți. CEDO a considerat că instanțele naționale au eșuat în a găsi un echilibru interesele relevante și stabilirea ”nevoii sociale presante” de a proteja reputația celor doi parlamentari PSD, protejați de art. 8 din Convenție deasupra dreptului aplicantului Monica Macovei de a se exprima liber sub protecția art. 10 din Convenție. CEDO a concluzionat că interferența cu dreptul acesteia la libertatea de exprimare ”nu era necesară într-o societate democratică„. Statul Român trebuie să îi plătească Monicăi Macovei, în curs de 3 luni de la data judecății, 28 iulie: 4505 euro, plus taxe ca daune materiale, 2000 euro plus taxe, ca daune morale, 3000 de euro, plus taxe, reprezentând cheltuieli de judecată.

CEDO a considerat că cele două instanțe românești nu au motivat corespunzător, ceea ce încalcă ”procedural” art. 10 din Convenție. (Juridice)

2. Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” a cerut marți, 28 iulie, demisia sau revocarea din funcție a procurorului-șef DIICOT, Georgiana Hossu, pentru că aceasta a trimis în judecată un inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de viol în formă continuată, corupere sexuală a minorilor, pornografie infantile în formă continuată, corupere sexuală a minorilor în formă continuată și rele tratamente applicate minorilor, dând detalii explicite cu privire la aceste infracțiuni, în comunicatul de presă, fără a proteja victimele minore. O astfel de abordare încalcă dreptul la demnitate al persoanei. În opinia Asociației ”Inițiativa pentru Justiție” reflectă și o încălcare a jurământului depus cu ocazia numirii în funcția de procuror și o incapacitate de a-și îndeplini funcția managerială. (Juridice)

Promo: Suciu Popa a reprezentat cu succes Hidroelectrica S.A. într-o contestație la executare cu importanță deosebită atât din perspectiva consolidării unei creanțe de peste 22,2 milioane RON izvorate din contracte de furnizare de energie electrica, cât și din perspectiva modalității de gestionare a unor probleme de drept complexe ce țin de procedura insolvenței, Legea cambiei nr. 58/1934, executarea scrisorilor de garanție bancară / biletelor la ordin și executarea silită. (Link)

3. Platforma JURIDICE a publicat o sinteză interesantă a unor hotărâri CEDO relevante și pentru România. Una dintre ele, Hotărârea (Marii Camere) Lautsi și alții împotriva Italiei, din 18 martie 2011, arată că dreptul copiilor la instruire prevăzut în art. 2 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale nu a fost încălcat și nici nu a ridicat o problemă distinctă în raport cu art. 9 – libertatea de gândire, de conștiință și de religie din Convenție. Cauza dedusă judecății Marii Camere privea copiii unei reclamante, înmatriculați la o școală publică din Italia, care avea în toate sălile de clasă un crucifix pe perete, ceea ce ar fi încălcat, în opinia acesteia, principiul secularismului. CEDO a constatat că problema simbolurilor religioase se încadrează ”în marja de apreciere a statului”, în mod particular în cintextul inexistenței unui consens european cu privire la aceast subiect. Curtea a specificat că prezența crucifixului nu reflectă o activitate educativă de îndoctrinare a copiilor, iar reclamanta își păstrează dreptul să îi educe pe copiii săi conform propriilor credințe și principii. (Link)

Europa

4. Polonia a anunțat sâmbătă, 25 iulie, decizia de a se retrage din Convenția de la Istanbul privind violența împotriva femeilor, generând proteste ale liderilor UE, organizații ale drepturilor omului și activiști din toată lumea. Ministrul justiției polonez a declarat că Polonia va începe retragerea din Convenție luni, 27 iulie. Acesta a menționat că, în opinia Poloniei, Convenția face mai mult rău decât bine, întrucât ”conține elemente de natură ideologică, pe care noi le considerăm vătămătoare”, a spus Ziobro. Secretarul general al Consiliului Europei a avertizat împotriva deciziei Poloniei de a părăsi tratatul de la Istanbul, ca fiind un pas înapoi în protecția femeilor împotriva violenței în Europa și reprezintă un semnal de alarmă. Polonia a fost a optsprezecea țară care a ratificat Convenția de la Istanbul în 2011. De atunci Convenția a atras critici dure ale partidului de guvernare Law and Justice (PiS), care a venit la putere în 2015. Criticii Convenției argumentează că prevederile tratatului vin în contradicție cu valorile tradiționale ale familiei poloneze, pentru că solicită școlilor publice să învețe elevii ideologia de gen. (Link)

SUA

5. Compania americană Gap, Inc. a acționat în instanță operatorul de magazine din mall-urile americane Simon Properties, pentru a rezilia contractele de închiriere din cauza închiderilor de magazine în timpul pandemiei coronavirus. Gap și afiliații săi, inclusive Banana Republic, Athleta, Intermix, Janie and Jack și Old Navy au chemat în judecată operatorul de mall-uri cu speranța de a rezilia retroactiv contractele de închiriere de la data primelor închideri cauzate de pandemie. Obiectul cererii de chemare în judecată arată că ”fără abilitatea de a putea opera magazinele noastre la locațiile respective, deloc sau astfel cum am anticipat la încheierea contractelor de închiriere, tranzacțiile dintre chiriași și proprietari nu mai au niciun sens”. Operatorul de mall-uri Simon Properties și-a închis mall-urile pe data de 18 martie 2020, după izbucnirea pandemiei coronavirus, ceea ce a determinat suspendarea vânzărilor, iar scopul contractelor de închiriere a fost frustrat, a devenit imposibil, ilegal și impracticabil. În pofida inabilității de a opera pe deplin, Simon Properties a solicitat Gap să plătească chirie pentru perioada de timp în care magazinele au fost închise și a disputat dreptul Gap de a-și ține magazinele închise și să modifice clauzele de închiriere ”din cauza schimbării radicale în circumstanțe”. Gap intenționează ca instanța de judecată să anuleze și rezilieze contractele de închiriere. Decizia în acest caz va avea un impact semnificativ asupra altor companii similare de pe teritoriul țării. (Link)

Global

6. O instanță indiană i-a citat pe Jack Ma, fondatorul Alibaba, și compania Alibaba, într-un dosar în care un fost angajat în India spune că a fost concediat illegal, după ce a obiectat cu privire la cenzură și dezinformare pe aplicația companiei, conform unor documente prezentate Reuters. Cazul apare la săptămâni după ce India a indicat preocupări legate de securitate în interzicerea UC News, deținută de Alibaba, UC Browser și încă 57 de aplicații chineze, după o confruntare a forțelor de graniță dintre China și India. (Reuters)

7. Doi foști judecători ai Curții Supreme din Filipine au solicitate Curții Supreme să anuleze noua lege anti-terorism a țării. Legea, care a intrat în vigoare pe 18 iulie, extinde definiția terorismului și permite ca suspecții să fie deținuți săptămâni, fără o acuzație formală explicită. De asemenea include definiții largi și ambigue privind daune aduse proprietății, ceea ce permite guvernului să comită cu ușurință violări ale drepturilor omului. Legea violează de asemenea principiul separării puterilor în stat, diminuează libertatea de expresie și oferă executivului puteri dincolo de ceea ce permite Constituția. (Link)

8. Guvernul malaezian a anunțat vineri, 24 iulie, că Goldman Sachs a agreat o înțelegere de 3.9 miliarde de dolari în scandalul de corupție 1Malaysia Development Berhad. Ca urmare, guvernul Malaeziei va dizolva toate acuzațiile pénale și procedurile împotriva companiei. Acordul include o sumă de 5.2 miliarde de dolari în cash plătibili de către companie și o garanție să primească cel puțin 1.4 miliarde de dolari din procedurile ce prives bunurile sale confiscate de autorități în toată lumea, în legătură cu acest proces de corupție. Departamentul de Justiție al SUA a finalizat un acord în acest sens cu autoritățile din Malaezia în octombrie 2019. SUA a recunperat 700 milioane de dolari de la Low Taek Jho, creierul întregii scheme de sifonare a banilor publici. (Link)

9. Un grup sindical reprezentând lucrătorii din sistemul de sănătate brazilian au depus luni, 27 iulie, o cerere de chemare în judecată împotriva președintelui Braziliei Jair Bolsonaro, la Curtea Penală Internațională, cu acuzația că răspunsul lui Bolsonaro la pandemia COVID-19 reprezintă o crimă împotriva umanității. Brazilia are în acest moment două milioane de oameni infectați și aproape 100.000 morți. Plângerea împotriva lui Bolsonaro arată că președintele a subestimat seriozitatea pandemiei și a acționat cu dispreț, neglijență și negare a pericolului coronavirus. Această atitudine a generat ”consecințe dezastruoase”, inclusiv a intesificat răspândirea viruslui și a stresat serviciile de sănătate. Conform Constituției federale, cetățenii au garanta dreptul la sănătate, iar statul este obligat să protejeze și promoveze sănătatea publică. Eșecul guvernului de a acționa violează Constituția și poate fi considerat chiar genocid. Bolsonaro nu a luat nicio măsură de izolare socială, dimpotrivă a pledat împotriva acestor măsuri și a menținut deschise toate spațiile publice, magazine, școli și parcuri. De asemenea a insistat asupra medicamentelor clorochină și hidroxiclorochină, deși nu există studii științifice care să sprijine ideea că ar fi eficiente în tratamentul COVID-19. (Link)

10. Congresul din Mexico City a aprobat o lege de reformă a codului penal al orașului cu privire la terapia de conversie. Amendarea legii urmărește pedepsirea celor care practică terapia de conversie, iar propunerea de amendare a Codului Penal specific ”criminalizarea contractelor, tratamentelor, terapiilor sau serviciilor, activităților sau acțiunilor care pretend să corecteze orientarea sexuală, de la consultația psihologică până la cele de natură religioasă sau terapia electroconvulsivă (ECT), mai ales în privința minorilor, categorii vulnerabile. Terapia de conversie are ca scop schimbarea orientării sexuale sau a identității de gen sau expresie. Forțarea cuiva să înceapă această terapie se pedepsește cu până la cinci ani închisoare și o perioadă mai lungă dacă cel vizat este un minor obligat să o urmeze. Inițiatorul legii de modificare, Temistocles Villaneuva, reprezentant local al partidului MORENA, a declarat că sancționarea terapiei de conversie va determina o acceptare mai largă, o securitate mai mare, violență redusă și protecție formală pentru comunitatea LGBT. Aprobarea proiectului face din Mexico City prima jurisdicție din țară care scoate în afara legii această terapie. Legislatorii federali ai Mexicului iau în considerare o interzicere națională a terapiei. Expertul independent privind Protecția împotriva violenței și discriminării pe bază de orientare sexuală sau identitate de gen al ONU a solicitat o interzicere globală a terapiei de conversie în timpul unei întâlniri a Consiliului Drepturilor Omului al ONU, care a avut loc în cursul lunii iulie. Doar câteva țări sancționează practicienii acestei terapii (Germania, Malta, Ecuador, Brazilia și Taiwan), eforturile în acest sens au căpătat amploare în SUA, unde 20 de state și mai multe orașe deja au interzis terapia, precum și în câteva alte țări.  (Link)