Iarna 2019/2020 a fost cea mai caldă din Europa – Cronica de Mediu

1. ”Românii plantează: o pădure cât o țară”. Vineri – 6 martie, a avut loc evenimentul de lansare a celei mai mari campanii de împădurire din ultimul deceniu, intitulată ”Românii plantează: o pădure cât o țară”. Potrivit MMAP, în cadrul celei mai mari campanii de împădurire din ultimul deceniu vor fi plantate peste 2500 de păduri de la zero, completate alte 7000 de păduri tinere, și împădurite circa 1000 hectare de terenuri degradate. (News.ro)

2. Utilizarea cărbunelui din SUA scade cu cel mai rapid ritm de la era Eisenhower. Consumul de cărbune din SUA a scăzut cu peste 13% în 2019, cel mai mult în 65 de ani, pe masura ce se inchid centralele electrice, în toată țara. (Bloomberg)

3. Cea mai mare bancă din Africa a lansat o politica de finanțare pentru proiectele de cărbune. Politica vine ca urmare a presiunillor asupra instituțiilor financiare de a  reduce împrumuturile pentru proiectele cu combustibili fosili din cauza emisiilor de carbon pe care le generează, contribuind la încălzirea globală. (Link)

4. Orașele asiatice se grabesc sa isi consolideze apărarea împotriva nivelului în creștere al mărilor. Cercetătorii spun că Tokyo, Jakarta și Shanghai se numara printre cele mai afectate orase. Indonezia intenționează deja să își mute capitala pe insula Borneo, deoarece Jakarta – pe coasta de nord a insulei Java – se scufunda încet și suferă inundații regulate. (Link)

5. Europa a trait o iarnă excepțional de caldă. Iarna 2019/2020 a fost cea mai caldă din Europa, cu temperaturi medii cu 1,4 grade Celsius peste nivelul maxim anterior al anului 2015/2016. (BBC)

Bonus: De ce o taxă pe carbon ar putea fi răspunsul la schimbările climatice? Economistul câștigător al Premiului Nobel William Nordhaus descrie in 4 etape modul în care o taxă pe carbon ar putea fi implementată alături de un „club climatic” care ar putea presiona națiunile să acționeze asupra schimbărilor climatice.1. Va atrage atentia consumatorilor asupra bunurillor intensiv generatoare si ar trebui sa limiteze consumul. 2,3,4. (ScienceFocus)

6. Mediile de temperatura in ianuarie si februarie au fost mai mari, indicand o perioada mai caldă aproape oriunde – cu excepția Americii Centrale. Opt dintre cei 10 cei mai calzi ani ai planetei de la 1880 au avut loc în ultimul deceniu, iar 19 dintre cei mai călduroși ani au avut loc de la începutul secolului XXI. (Weather)

7. Tendința actuală de încălzire globală este direct legată de emisiile umane de gaze cu efect de seră. Concentrațiile de CO2 atmosferice au atins 414 ppm, concentratie mai mare decât în orice moment din ultimii 800.000 de ani. In SUA cei mai mari poluatori sunt: 29% Transport, 28% Electricitate, 22% Industrie, 12% Comercial si Rezidential, 9% Agricultura. (Forbes)

8. Rusia reactioneaza pe subiectul schimbărilor climatice. La începutul acestui an, guvernul Rusiei a lansat un plan național de acțiune in care a recunoscut schimbările climatice ca o amenințare serioasă pentru populația și economia țării și a conturat 29 de măsuri pentru adaptarea care trebuie luată până în 2022. In acelasi timp, planul enumeră si posibilele beneficii economice pentru Rusia din cauza schimbărilor climatice care trebuie exploatate – cum ar fi accesul sporit de-a lungul Rutei Mării de Nord, datorită topirii gheții și mai mult spațiu pentru agricultură. (MoscowTimes)

9. Pădurea Amazon ar putea trece de la a fi un aspirator de carbon, la o sursă de carbon în 15 ani. Deși copacii tineri cresc mai repede absorbind mult carbon, creșterea copacilor poate fi sugrumată și de căldura extremă și de secetă. Pe măsură ce temperaturile urcă, abilitățile de absorbție ale copacilor se diminuează, practic negând efectele pozitive ale creșterii pomilor. Cercetătorii prevăd că, până în 2035, pădurea Amazon nu va absorbi deloc CO2. Dacă se întâmplă acest lucru, pădurile rămase ar putea ajunge să elibereze mai mult CO2 decât pot absorbi. (Link)

10. Arctica care se topește le oferă oamenilor de știință un acces prețios la virusi morți de multă vreme. Deși recunosc riscurile și implicațiile, consideră că beneficiile fac ca acest risc să fie unul asumat. Într-un studiu referitor la gripa spaniolă, publicat anul trecut, cercetatorii au identificat gena în tulpina din 1918 care a determinat boala să devină atât de mortală. De asemenea, au stabilit că pandemiile din 1957, 1968 și 2009 au fost cauzate de virusuri descendente din tulpina din 1918. (Link)