Analiza săptămânala, conflictul dintre Turcia și Rusia în nord vestul Siriei – Cronica Externă

Context:

– Săptămâna 2-7 martie a fost dominată de conflictul din nord-vestul Siriei, în Idlib, care antrenează Europa, Iran, NATO, SUA, Egipt, pe lângă brokerii de putere regională auto-impuși, Rusia și Turcia.

– Turcia urmărește să distrugă orice șansă pentru autonomia kurzilor, stabiliți deja în nord-vestul Siriei și să se impună ca putere regională, Rusia dorește să aibă un cuvânt de spus și să controleze jocurile de putere, scopul său ultim, din perspectiva intereselor noastre, europene, fiind destabilizarea Europei.

– Bashar al-Assad dorește, cu ajutorul Rusiei să își mențină puterea peste ruina țării și teritoriile părăsite de sirieni.

– Uniunea Europeană dorește închiderea conflictului, evitarea unui război direct între Rusia și Turcia, care ar genera mai mulți refugiați către Europa și respectarea de către Turcia a acordului cu UE privind refugiații, pentru care europenii au alocat deja miliarde de dolari.

– Turcia a preluat 3.6 milioane de refugiați sirieni, afghani, printre care se află și numeroși migranți ilegali, ceea ce a stabilizat situația pe Marea Mediterană și la granițele externe ale UE, din Grecia, Bulgaria, Malta și Italia.

– Redeschiderea conflictului, cu atacuri aeriene siriene și turce, în singura zonă rămasă nesigură în nord-vestul Siriei, Idlib, a obligat încă 900.000 de oameni să plece, unii pentru a treia oară, către Turcia.

– Președintele Recep T. Erdogan, care a inițiat o mișcare riscantă – crearea unei zone tampon în teritoriul sirian, prin care să poată trece refugiații, dar care totodată rupe autonomia deținută de kurzii luptători împotriva ISIL, care au stabilit în nord-vestul Siriei baze coordonate de ei, printre care penitenciare improvizate în care sunt ținuți prizonierii ISIL – atacat fiind de Rusia în tandem cu forțele guvernamentale siriene, a apelat la ajutorul NATO și a început să șantajeze Uniunea Europeană cu un nou val de migrație, dacă europenii nu livrează alte miliarde direct către guvernul turc, nu către organizațiile care se ocupă de taberele de refugiați din teren.

Riscuri:

Predicții: 

Ce alte subiecte urmărim:

Negociatorul șef al UE, Michel Barnier, s-a arătat nemulțumit de negocierile post-Brexit cu Marea Britanie, care au avut loc între 1-5 martie. Acesta a declarat că există ”multe divergențe, divergențe foarte serioase” între cele două părți (Link). Principalele puncte sensibile sunt legate de cadrul acordului, concurența corectă, regulile de pescuit și rolul Curții Europene de Justiție, pe care Marea Britanie îl respinge. O nouă rundă de discuții urmează începând cu 18 martie, ultima fiind stabilită în luna mai.

Benjamin Netanyahu, deși a câștigat alegerile anticipate, israelienii fiind chemați la vot a treia oară în ultimul an, nu reușește să formeze un guvern majoritar, fără cele trei locuri de care mai are nevoie în Knesset. Adversarul său politic, Benny Gantz, liderul partidului Blue and White, încearcă să impună un proiect de lege care să interzică unui politician anchetat penal, așa cum este Netanyahu, să ocupe o funcție publică. Premierul israelian este anchetat pentru corupție, abuz în funcție și conflict de interese, având termen în instanță săptămâna viitoare. (Link)

ONU va avea o întâlnire pe 12 martie privind războiul din Yemen, care a făcut deja milioane de victime, în primul rând copii. Rebelii Huti și forțele pro-guvernamentale se luptă pentru controlul unor orașe importante în regiunea al-Jawf. Războiul între Huti, finanțați de Iran și guvernul yemenit, sprijinit de Arabia Saudită durează de peste cinci ani. (Link)