FMI: România este la același nivel al venitului pe cap de locuitor cu cel al Coreei de Sud din urmă cu 15 ani – Cronica serii

1. Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a declarat marţi că nu creşte TVA-ul în 2025 şi bugetul de 2025 se pregăteşte fără creştere de impozite şi taxe, cu TVA de 19% şi 10% impozit pe venit, fiind o decizie politică. El a mai spus că încasările la ANAF anul trecut au crescut cu 70 de miliarde de lei, faţă de 2023 şi că de 10 ani de zile nu s-a investit cât s-a investit anul trecut şi acum 2 ani în ANAF, în sisteme informatice, în bază de date, în infrastructură. (News.ro)

2. România a încheiat 2024 cu o creștere medie anuală a prețurilor de 5,1%. Deși facturile la energie și gaze s-au redus, în toamnă inflația a fost reaprinsă de scumpirea fructelor, a seviciilor medicale și a produselor chimice, dar și a chiriilor și a tarifelor din restaurante. Astfel, inflația față de aceeași perioadă a anului precedent a crescut în decembrie pentru a treia lună consecutiv, ajungând la 5,14%, de la 5,11% în noiembrie. (Profit.ro)

3. România este la același nivel al venitului pe cap de locuitor cu cel al Coreei de Sud din urmă cu 15 ani. Iar ritmul de creștere este același cu cel al Coreei. „Deci progresul este extraordinar“, a declarat reprezentantul FMI pentru statele din Europa Centrală și de Est. (Hotnews)

4. Aproape 57.600 de imobile au fost vândute, în decembrie 2024, la nivelul întregii ţări, cu peste 800 mai puţine faţă de luna precedentă. (Digi24)

5. Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul 2) au ajuns la finele anului 2024 să administreze sume totale în valoare de 150,85 miliarde RON (30,3 miliard EUR), în creștere cu 19% față de 2023 și un record absolut pentru sistem, potrivit calculelor APAPR. Din aceste sume, aproape 30% reprezintă câștigul net obținut din investițiile realizate de administratorii fondurilor de pensii private: 44,3 miliarde RON (8,9 miliarde EUR), în plus față de contribuțiile primite în administrare. (Profit.ro)

Din Cronica de Tehnologie: 15 departamente de poliție din Statele Unite au făcut arestări bazate exclusiv pe recunoaștere facială. Deși recunoașterea facială este cunoscută ca o tehnologie cu probleme, arestările au fost realizate fără a fi coroborate cu alte dovezi sau mărturii. (Washington Post)

6. James O’Brien, asistentul secretarului de stat al SUA, a declarat marți că guvernul SUA ”constată o interferență străină în alegerile din România” și a făcut referire la ”un model atribuit Rusiei” în cazuri de manipulare a rețelelor sociale. Întrebat explicit ce informații are SUA cu referire la implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale, el a spus că ”avem mare încredere în ceea ce a spus guvernul român”. (G4Media)

7. AUR a depus marți o cerere la Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului pentru convocarea Parlamentului în perioada 20-24 ianuarie, pentru „a putea începe procedura de suspendare” a președintelui Klaus Iohannis. (Hotnews)

8. Cel puţin 50 de incidente care ar putea fi operaţiuni hibride ruseşti au avut loc în 13 ţări din Europa, inclusiv în România, începând din 2022, arăta o investigaţie a publicaţiei germane „Die Zeit”. Aceste operaţiuni hibride includ cazuri de spionaj, sabotaj, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică. (News.ro)

9. Politica antirusească a autorităţilor de la Chişinău poate avea drept consecinţă încetarea existenţei acestei ţări ca stat, a avertizat consilierul prezidenţial rus Nikolai Patruşev. Mâna dreaptă a lui Vladimir Putin prezice şi ca Ucraina va înceta să existe ca stat din 2025 şi spune că nu se va număra printre priorităţile noului preşedinte al SUA, Donald Trump, pentru care are şi un sfat: să aibă grijă de securitatea sa înainte şi după învestitură. Patruşev a inclus România alături de Ungaria, Slovacia şi Austria printre statele faţă de care Bruxelles-ul şi-a pierdut dreptul de a mai vorbi în numele lor. (News.ro)

10. Preşedintele ales Donald Trump ar fi fost condamnat pentru încercarea ilegală de a anula rezultatele alegerilor prezidenţiale din 2020, dacă nu ar fi fost ales la scrutinul prezidenţial din noiembrie 2024, arată raportul Departamentului de Justiţie, care a fost pus la dispoziţia Congresului. (News.ro)