Primul zbor al rachetei New Glenn produsă de Blue Origin va avea loc în 12 ianuarie – Cronica Spațială
1. Zborul inaugural (NG-1) al rachetei New Glenn dezvoltată de compania privată Blue Origin va avea loc duminică, 12 ianuarie, la ora 8:00 (ora României), după ce inițial a fost programat pentru vineri. Racheta New Glenn are un diametru de 7 metri și este compusă din două trepte, dintre care prima treaptă poate fi recuperată. Obiectivul primului zbor este ca racheta să ajungă cu succes pe orbita Pământului, iar la bord se va afla un echipament tehnic Blue Ring Pathfinder care va testa diversele sisteme ale rachetei. În viitor, racheta va fi utilizată pentru lansări de sateliți de comunicație, inclusiv ale rețelei Kuiper dezvoltată de Amazon, dar și pentru lansarea spre Marte a misiunii ESCAPADE, care include două sonde spațiale dezvoltate de NASA. (Blue Origin)
2. SpaceX a amânat al șaptelea zbor de test (IFT-7) al rachetei Starship. Planificat inițial pentru 10 ianuarie, zborul va avea loc cel mai devreme în noaptea de luni spre marți la ora 1:00. Cea de-a șaptea lansare Starship va fi prima în care SpaceX va încerca să plaseze o încărcătură de test pe orbită, întrucât scopul pe termen lung este să folosească aceaste lansări inclusiv pentru a plasa sateliți Starlink pe orbită. (Space)
3. Agenția Spațială Europeană (ESA) a publicat câteva fotografii cu planeta Mercur realizate în această săptămână de sonda spațială BepiColombo. Sonda a efectuat al șaselea survol al planetei și s-a apropiat la numai 295 de kilometri de suprafața lui Mercur. Acesta a fost ultimul survol înainte ca cele două sonde atașate vehiculului spațial (Mercury Planetary Orbiter și Mercury Magnetospheric Orbiter) să se detașeze să să se instaleze pe orbita lui Mercur la finalul anului 2026. (ESA)
4. NASA a anunțat că analizează două opțiuni pentru misiunea Mars Sample Return (MSR) prin care intenționează să aducă pe Pământ cele 30 de tuburi cu mostre de rocă colectate de roverul Perseverance de pe Marte. Prima opțiune este o interpretare nouă a misiunii MSR care prevede utilizarea unei „macarale spațiale” asemănătoare cu cele care au transportat roverele Curiosity și Perseverance pe Marte, în timp ce a doua opțiune este utilizarea unei proiect din partea unei companii private. NASA nu a menționat în comunicat numele unei companii private, însă anterior un proiect pentru misiunea Mars Sample Return (MSR) a fost publicat de compania privată Rocket Lab. O decizie finală ar urma să fie luată în a doua jumătate a anului 2026. (NASA)
5. Astronauții de pe Stația Spațială Internațională (ISS) au început experimentele cu satelitul de lemn LignoSat produs de Agenția Spațială Japoneză (JAXA). Cercetătorii speră să obțină informații utile despre comportamentul lemnului în spațiu, inclusiv să observe dacă câmpul geomagnetic poate penetra lemnul pentru a interfera cu instrumentele științifice din interior. (NASA)
6. Un studiu realizat de Universitatea din Washington sugerează un rol mai important al carbonului în Univers decât se credea până acum. Studiul arată că al patrulea cel mai răspândit element din Univers poate părăsi o galaxie pentru a forma un nor de gaz înainte de a reveni în aceeași galaxie. Descoperirea are potențialul să schimbe cunoștințele despre modul în care evoluează galaxiile și despre sursele de carbon din Univers. (Science Alert)
7. Compania privată Firefly Aerospace va lansa în 15 ianuarie o misiune spre Lună cu ajutorul unei rachete Falcon 9 a companiei SpaceX. Misiunea are două landere care vor ajunge pe satelitul Pământului la 45 de zile de la lansare: Blue Ghost 1, dezvoltat chiar de companie, și Resilience, care aparține companiei japoneze iSpace. Cele două landere vor efectua operațiuni pe solul Lunii timp de 14 zile. (The Verge)
8. Cercetătorii de la Institutul Flatiron din Statele Unite au realizat o simulare potrivit căreia planetele gigante gazoase precum Jupiter pot intra frecvent în coliziune, iar în urma fuziunii iau naștere planete gigant cunsocute deja în Univers drept Super-Jupiter. De altfel, astronomii au identificat în trecut numeroase sisteme stelare în care există planete de tip Jupiter de până la cinci ori mai mari. (Space)
9. Cercetătorii de la Universitatea din Arizona susțin că au identificat modul în care s-au format planeta pitică Pluto și satelitul natural Charon. În trecut, Pluto a intrat în coliziune cu un corp ceresc, iar pentru o perioadă acestea au rămas „unite” înainte de a se separa, ceea ce a condus la satelitul pe care îl cunoaștem astăzi drept Charon. Procesul a fost botezat de cercetători „kiss and capture”. (ZME Science)
10. Bugetul Agenției Spațiale Europene (ESA) pentru anul 2025 este de 7,68 miliarde de euro, în scădere cu 1,4% comparativ cu anul trecut. Aproximativ două treimi din buget provine din contribuțiile statelor europene, iar restul de la diverse instituții precum Comisia Europeană. (SpaceNews)
