Japonia va comercializa captarea carbonului până în 2030 – Cronica de Mediu
1. Inundații puternice în sud-vestul Spaniei. Autoritățile anunță că bilanțul deceselor a urcat la 205, dintre care 202 doar în regiunea Valencia (vineri 14:40 – ora locala). S-au emis avertizări de ploi abundente și furtuni în mai multe regiuni, între care și un Cod Roșu în Andaluzia. Armata a mobilizat încă 500 de soldați care să ajute serviciile de urgență, pe lângă cei o mie deja prezenți în Valencia. (Biziday.ro)
2. Potrivit unui studiu, doar o treime din apele de suprafață din Europa se califică drept bune. Datele compilate de AEM arată că nivelul calității apelor este mult sub obiectivul stabilit inițial pentru 2015 și prelungit ulterior până în 2027. (Theguardian.com)
3. Poluarea atmosferică ar putea cauza demența. În ultimii ani, oamenii de știință au descoperit că poluarea atmosferică este una dintre cele mai pernicioase amenințări la adresa sănătății umane și au demonstrat că este implicată în provocarea cancerului, a bolilor de inimă, a diabetului, a natalității scăzute și a multor alte probleme de sănătate. Acum, oamenii de știință de la Institutul Francis Crick vor analiza implicarea acesteia în fenomenul de neurodegenerare. (G4media.ro)
4. ONU trage un nou semnal de alarmă, înaintea COP29, cu privire la traiectoria climatică a planetei. Planurile actuale combinate ale statelor ar antrena emisii de 51,5 gigatone echivalent CO2în 2030, adică cu doar 0,6% mai puţin decât în analiza precedentă, publicată de ONU la sfârşitul lui 2023. Angajamentele actuale conduc la o scădere cu 2,6% a emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră în 2030 faţă de nivelul din 2019, în loc de 43% – nivelul preconizat pentru a spera la o limitare a încăzirii globale. (News.ro)
5. Planeta rămâne fără copaci. Numărul arborilor amenințați cu dispariția este mai mare decât cel al animalelor. Copacii sunt expuși riscului în 192 de țări, defrișarea terenurilor pentru agricultură și exploatarea forestieră reprezintă cele mai mari amenințări și, în regiunile temperate, se adaugă dăunătorii și bolile. (Digi24.ro)
6. 85% dintre executivii participanţi la un studiu Deloitte din acest an declară că organizaţiile lor au crescut în ultimele 12 luni investiţiile în tranziţia „verde”, în timp ce jumătate dintre respondenţi afirmă că au început să utilizeze soluţii tehnologice pentru atingerea obiectivelor climatice, iar 42% au în plan să o facă în următorii doi ani. (News.ro)
7. Niveluri record de decese cauzate de căldură în 2023 din cauza crizei climatice. Raportul constată că, în 2023, seceta extremă care a durat cel puțin o lună a afectat 48 % din suprafața globului, în timp ce oamenii au trebuit îndure 50 de zile suplimentare de temperaturi periculoase pentru sănătate, decât ar fi fost de așteptat în absența crizei climatice. În consecință, 151 de milioane de persoane s-au confruntat cu o insecuritate alimentară moderată sau gravă, riscând să sufere de malnutriție și alte afecțiuni ale sănătății. Decesele cauzate de căldură în rândul persoanelor de peste 65 de ani au crescut cu 167% în 2023, comparativ cu anii 1990. Temperaturile ridicate au condus, de asemenea, la o creștere record de 6% a numărului de ore de somn pierdute în 2023 față de media din perioada 1986-2005. Somnul insuficient are un efect negativ profund asupra sănătății fizice și mentale. (Theguardian.com)
8. Japonia va comercializa captarea carbonului până în 2030, odată cu creșterea cererii de energie. Japonia își propune să facă din captarea și stocarea carbonului o parte esențială a cadrului energetic național. (Nikkei.com)
9. Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 8% în UE în 2023, anunță Agenția Europeană de Mediu. În urma acestei scăderi, „cea mai importantă din ultimele decenii”, emisiile de gaze cu efect de seră au înregistrat o reducere de 37% în raport cu nivelul lor din 1990. În cadrul consumului de energie, ponderea energiilor regenerabile a crescut de la 10,2% în 2005 la 24% în 2023. (G4media.ro)
10. Suedia renunță la taxa pe pungile de plastic, în ciuda avertismentelor că utilizarea ar putea crește. De la introducerea taxei de 3 coroane (1,29 lei) în mai 2020, utilizarea pungilor de plastic în țară a scăzut. În 2019, înainte de introducerea taxei, locuitorii Suediei foloseau în medie 74 de pungi pe persoană în fiecare an. În 2023, acest număr scăzuse la 17. Taxa de interzicere a plasticului a devenit parte a unei narațiuni populiste foarte nefericite privind politicile climatice din partea partidelor de dreapta. (Theguardian.com)