Unul din șapte români consideră deșeurile din plastic aruncate în natură una dintre problemele majore de mediu din ţară – Cronică de Mediu

1. Ţările Uniunii Europene iau în considerare amânarea cu 20 de ani a introducerii taxelor la nivelul UE asupra carburanţilor poluanţi pentru aviaţie, deoarece urmăresc un progres în ceea ce priveşte reformele fiscale care au fost negociate de ani de zile fără rezultat. (G4media)

2. Deșeurile din plastic aruncate în natură – în păduri, ape sau pe marginea drumului – sunt considerate una dintre problemele majore de mediu din ţară de către aproape 1 din 7 români, arată datele unui studiu realizat de WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură). 60% dintre români cred că sancţiunile financiare sau legale ar fi cea mai bună măsură împotriva aruncării gunoaielor. (News)

3. Peste jumătate din gospodăriile lumii nu vor sau nu pot să plătească facturi mai mari la energie pentru a susține investițiile în combaterea schimbărilor climatice, potrivit unui studiu global. Sondajul a fost realizat pe 16.800 de consumatori casnici de energie din 18 țări de pe toate continentele. (Profit)

4. Statul american California interzice folosirea tuturor pungilor de plastic începând din 2026. Promulgarea legii californiene s-a produs în ziua în care Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a salutat un început de „convergenţă” în negocierile ce vizează primul tratat global de luptă împotriva flagelului reprezentat de plastic. Delegaţiile din 175 de ţări s-au pus de acord în 2022 pentru a finaliza un astfel de tratat până la sfârşitul anului 2024.(Economica)

5. România are o capacitate eoliană onshore de 3 GW și o resursă eoliană offshore suficient de mare, astfel încât să producă mai multă energie decât va avea nevoie vreodată, susțin reprezentanții World Bank Group. (Profit)

6. Țările bogate și democratice din nordul globului folosesc măsuri dure, vagi și punitive pentru a reprima protestele împotriva schimbărilor climatice, criticând în același timp tacticile draconice similare ale autorităților din sudul globului. Un raport al Climate Rights International expune tratamentul din ce în ce mai dur aplicat activiștilor pentru climă în Australia, Germania, Franța, Țările de Jos, Suedia, Regatul Unit și SUA. Raportul a constatat că represiunea din aceste țări – inclusiv sentințe lungi de închisoare, detenție preventivă și hărțuire – a reprezentat o încălcare a responsabilității juridice a guvernelor de a proteja drepturile fundamentale la libertatea de exprimare, de întrunire și de asociere. (TheGuardian)

7. Cheltuielile globale cu subvențiile care dăunează mediului cresc la 2,6 triliarde de dolari. Analiza constată o creștere cu 800 de miliarde de dolari a sprijinului direct pentru activități care includ defrișările și utilizarea combustibililor fosili. Raportul a constatat că totalul anual al subvențiilor care dăunează mediului a crescut cu peste 800 de miliarde de dolari – sau cu 500 de miliarde de dolari atunci când sunt ajustate în funcție de inflație – de când autorii au publicat ultima analiză în 2022. Creșterea a fost determinată de consecințele războiului din Ucraina, care a determinat o creștere puternică a subvențiilor pentru combustibili fosili. (Businessfornature)

8. Ce ne spune mega-tsunami-ul de nouă zile din Groenlanda despre schimbările climatice : In septembrie 2023, timp de nouă zile, senzorii din întreaga lume au înregistrat același tremur ritmic, la fiecare 90 de secunde, regulat ca o bătaie de inimă. Cateva luni mai tarziu au indentificat cauza: douăzeci și cinci de milioane de metri cubi de rocă au alunecat de pe munte în apa înghețată, trimițând un val de 200 de metri prin fiord. Prins în răsucirile și curbele cursului de apă, mega-tsunami-ul, acum un val staționar înalt de șapte metri, s-a izbit înainte și înapoi între pereții de stâncă goală timp de nouă zile lungi, declanșând contorsiunile seismice care au declanșat senzorii de pe cealaltă parte a Pământului. Acest ghețar susținea acest munte și a devenit atât de subțire încât a încetat să îl mai susțină. Aceasta arată modul în care schimbările climatice afectează acum aceste zone. (France24)

9. Inundații în Europa: la începutul lunii septembrie, precipitațiile abundente, amplificate de schimbările climatice, au provocat inundații masive în Europa Centrală și de Est, în special în Polonia. Echipa WWA a identificat sistemul de furtună ca fiind un așa-numit sistem „Vb” (pronunțat cinci-b), un model meteorologic în care se dezvoltă o zonă de joasă presiune pe măsură ce aerul rece din nord trece peste Alpi și se ciocnește cu aerul mai cald și mai umed care vine din sud. Acest sistem a fost mare, întinzându-se peste țări precum Austria, Polonia și România. De obicei, sistemele meteorologice se deplasează destul de rapid prin regiune, urmând jet stream-ul, deplasându-se de la vest la est. Acest sistem de furtună a fost izolat de acest flux normal, ceea ce înseamnă că a rămas blocat pe loc zile întregi, ploaia căzând pe un sol din ce în ce mai saturat și în râuri și lacuri care erau deja pline. Motivul pentru care precipitațiile au crescut se datorează faptului că aerul mai cald poate reține mai multă apă, sub formă de vapori: pentru fiecare grad Celsius în plus de încălzire a planetei, atmosfera poate reține cu aproximativ 7% mai multă apă. (WSKG)

10. Căldură și precipitații record: Acest an este pe cale să fie cel mai cald din istorie, datorită temperaturilor extreme din întreaga lume. În iunie s-a înregistrat o căldură fără precedent în regiuni precum America de Sud, Africa și Orientul Mijlociu, contribuind la o probabilitate de 95% ca 2024 să depășească 2023 ca cel mai cald an înregistrat vreodată
(Carbon Brief)