Costul climatic al primilor doi ani de război în Ucraina a fost mai mare decât emisiile anuale de gaze cu efect de seră generate de 175 de țări, într-un an – Cronica de Mediu

1. România intenționează să își stabilească propriul ritm pentru îndeplinirea obiectivelor de decarbonare, făcând abstracție de solicitările Comisiei Europene legate de tranziția către energia verde, reiese din ultima variantă a proiectului de strategie energetică elaborat de Ministerul Energiei. O contribuție importantă în producția de energie cu emisii scăzute de carbon o vor avea reactoarele mici modulare, însă strategia stabilește construirea lor până în 2035, față de 2029 – ultimul termen cunoscut. (Hotnews)

2. Camera inferioară a parlamentului elvețian a votat miercuri în favoarea respingerii deciziei istorice luată de CEDO în luna aprilie, când a ordonat Elveției să ia mai multe măsuri pentru a combate schimbările climatice. (Hotnews)

3. Costul climatic al primilor doi ani de război în Ucraina a fost mai mare decât emisiile anuale de gaze cu efect de seră generate de 175 de țări, într-un an. Conflictul din Ucraina a generat cel puțin 175 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent (CO2e – cea mai mare sursă de gaze cu efect de seră). Emisiile, cauzate de explozii, incendii (mai ales cele ale depozitelor de carburanți), mișcările de tehnică militară, dar și redirecționarea zborurilor comerciale pentru a ocoli conflictul, precum și reconstrucția viitoare, toate au fost luate în calcul de Initiative on Greenhouse Gas Accounting of War (IGGAW), un grup de cercetători finanțat Germania, Suedia și de Fundația Europeană pentru Climă. (Reuters)

4. Consumul global de combustibili fosili și emisiile de carbon au atins un record istoric în 2023, depășind vârfurile de dinainte de pandemie. În timp ce SUA și Europa par a se fi înscris pe o pantă descendentă, China și India compensează printr-o creștere a utilizării cărbunelui, petrolului și gazelor. (Biziday)

5. India a folosit, anul trecut, mai mult cărbune decât Europa și America de Nord la un loc în 2023. (Digi24)

6. Coaliția de guvernământ din Danemarca a ajuns la un acord pentru prima taxă de carbon din lume pentru agricultură, crescătorii de bovine urmând să plătească aproape 100 de euro/an, per vaca, pentru emisiile de gaze cu efect de seră produse de aceste animale. (FT)

7. Cu temperaturi care se apropie de 52°C, Mexicul se luptă cu 159 de incendii de pădure.  Potrivit Serviciului Meteorologic Național, temperaturile vor depăși 45°C în cel puțin 12 state mexicane. De o lună, Mexicul suferă temperaturi record care depășesc în mod regulat 50 de grade. (RTBF)

8. Aprovizionarea cu gaze naturale în Uniunea Europeană s-a redus în 2023 la 12,8 milioane terajouli (TJ), un declin de 7,4% comparativ cu 2022, marcând cea mai scăzută valoare începând din 1995, în timp ce energia regenerabilă a fost principala sursă de electricitate în UE, arată datele preliminare publicate de Oficiul European pentru Statistică. (Profit)

9. Tensiunile geopolitice și schimbările climatice vor duce la războaie purtate pentru sursele de hrană ce vor fi mai mari decât războaiele care s-au dat pentru petrol, avertizează șeful uneia dintre cele mai mari companii de comerț cu produse agricole din lume. (FT)

10. În această săptămână, peste 1 000 de recorduri de temperatură au fost doborâte în întreaga lume. Numărul total al deceselor cauzate de căldură nu este încă clar, dar cel puțin sute au murit în urma unui val de căldură neobișnuit de timpuriu. Mulți oameni nu realizează cât de repede căldura extremă poate deveni mortală, au declarat experții pentru Associated Press, în special atunci când condițiile sunt umede. De fapt, căldura extremă ucide mai mulți oameni în SUA în fiecare an decât uraganele, inundațiile și tornadele la un loc. Iar căldura lovește repede : atunci când organismul se încălzește prea tare, organele încep să cedeze, iar fereastra pentru tratament se închide rapid. Valurile de căldură sunt „amprenta schimbărilor climatice”, au declarat experții, și reprezintă o imagine a ceea ce va urma pe măsură ce schimbările climatice provocate de om continuă să amplifice fenomenele meteorologice extreme. (Washingtonpost)

Poza ediției. Temperaturile medii in București 1850-2023. Anul 2024 are potențialul celui mai călduros an înregistrat vreodată.  (Showyourstripes)