Calota glaciară din Groenlanda pierde în medie 30 de milioane de tone de gheață pe oră – Cronica de Mediu

1. Calota glaciară din Groenlanda pierde în medie 30 de milioane de tone de gheață pe oră din cauza crizei climatice, conform unui studiu, ceea ce este cu 20% mai mult decât se credea anterior. (TheGuardian)

2. Creatorii de clipuri video care neagă încălzirea globală folosesc noi mesaje capabile să ocolească politicile Youtube de combatere a dezinformării și să genereze astfel, în continuare, bani frumoși din publicitate. Respectivele clipuri nu mai vin cu afirmații false de genul încălzirea globală nu are loc sau că nu este cauzată de gazele cu efect de seră produse de arderea combustibililor fosili (sancționate de politicile Google), ci promovează narative mai subtile precum soluțiile climatice sunt nefuncționale, încălzirea globală este inofensivă sau că științele mediului nu sunt de încredere. (Counterhate.com)

3. Noua negare a modificărilor climatice: o treime dintre adolescenți cred că încălzirea globală este „inofensivă”
·      31% dintre tinerii americani cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani sunt de acord că „impactul încălzirii globale este benefic sau inofensiv”;
·      33% dintre toți adolescenții afirmă că „politicile climatice provoacă mai mult rău decât bine”;
·      31% spun că schimbările climatice sunt „o farsă pentru a controla și oprima oamenii”;
·      34% dintre toți adolescenții au afirmat că „Pământul intră de fapt într-o nouă eră glaciară”. (Counterhate.com)

4. O nouă lege UE împotriva tacticilor unor companii care practică greenwashing. În prezent, 75% dintre produsele de pe piața UE poartă o mențiune ecologică implicită sau explicită, dar mai mult de jumătate dintre aceste mențiuni sunt vagi, înșelătoare sau nefondate, în timp ce aproape jumătate dintre cele 230 de etichete ecologice disponibile în UE au proceduri de verificare foarte slabe sau nu au astfel de proceduri – indică Biroul European de Mediu (BEM).

5. Protestele agricultorilor s-au înmulţit în statele UE, aceştia fiind nemulţumiţi de restricţiile ce le sunt impuse prin politicile de mediu ale UE, de pătrunderea liberă pe piaţă a produselor ucrainene şi de creşterea costurilor, unele din aceste costuri fiind tot rezultatul noilor politici de mediu sau al unor decizii guvernamentale, precum creşteri de accize la combustibil ori eliminarea unor subvenţii. (Stirileprotv.ro)

6. Uniunea Europeană a pompat în 2023 cu 8% mai puțin dioxid de carbon din combustibilii fosili pe care i-a ars, decât în 2022, aducând aceste emisii la cel mai scăzut nivel din ultimii 60 de ani. (TheGuardian.com)

7. Proiectul Space Solar Power Demonstrator (SSPD-1) a fost lansat la 3 ianuarie anul trecut, cu scopul de a demonstra fezabilitatea de a recolta într-o zi energia solară și de a o transmite wireless către Pământ la scară comercială. Condusă de oamenii de știință de la California Institute of Technology (Caltech) din SUA, misiunea a finalizat toate cele trei experimente principale pentru a testa tehnologia cheie pentru un astfel de proiect. (Independent.co.uk)

8. Cum îi putem ajuta pe elevi să vadă cu adevărat schimbările climatice, în condițiile în care este vorba de un proces la nivel planetar care se desfășoară treptat, pe parcursul a zeci de ani? Orice uragan, secetă prelungită sau zi (sau vară) caniculară ar putea avea o probabilitate mai mare de a se produce din cauza schimbărilor climatice. În această resursă didactică, au fost adunate 30 de care au legătură cu schimbările climatice. Au fost organizate pe subiecte: creșterea temperaturii aerului, intensificarea furtunilor și schimbarea precipitațiilor, încălzirea oceanelor, emisiile de gaze cu efect de seră și soluții climatice. (Nytimes.com)

9. De ce exista încă oamenii care neagă schimbările climatice? Cercetătorii de la Universitatea din Bonn și de la Institutul de Economie a Muncii (IZA) au efectuat un experiment online la care au participat 4.000 de adulți din SUA. Una dintre ipoteze este că aceste concepții greșite își au rădăcinile într-o formă specifică de autoamăgire, și anume că oamenilor le este pur și simplu mai ușor să trăiască cu propriile deficiențe în materie de climă dacă nu cred că lucrurile se vor înrăutăți atât de mult. „Noi numim acest proces de gândire „raționament motivat””, spune profesorul Florian Zimmermann, economist la Universitatea din Bonn și director de cercetare la IZA. Raționamentul motivat ne ajută să ne justificăm comportamentul. (Phys.org)

10. Noi dovezi arată că industria combustibililor fosili a sponsorizat știința climatică în 1954. După mai multe probleme cu poluarea a aerului în Los Angeles în 1953, mai mulți cercetători s-au reunit intr-un grup de lucru cunoscut ca Air Pollution Foundation si au efectuat un studiu pentru a descoperi cauzele potențiale. Nimeni nu știa la acea vreme că dioxidul de carbon și alte emisii de gaze de eșapament erau de vină. Raportul a concluzionat, în 1954, că „nivelul concentrației de CO2 în atmosferă” este o chestiune „de o importanță majora pentru civilizația noastră” și a explicat că posibilele consecințe ale „modificării concentrației de CO2 în atmosferă cu referire la climă” se pot „dovedi, în cele din urmă, de o importanță considerabilă pentru civilizație”. În plus, în ciuda faptului că au fost avertizați cu privire la potențialul impact al dioxidului de carbon asupra climei în 1954, 35 de ani mai târziu, numeroși membri și sponsori ai Air Pollution Foundation (inclusiv API, Asociația Producătorilor de Automobile, Chevron și BP) au participat la o campanie de mai multe milioane de dolari care a atacat politicile climatice menite să abordeze încălzirea globală și a promovat negarea științei climatice.( Investigatie realizata de jurnalista Rebecca John )

Poza editiei: Temperatura globală peste nivelurile preindustriale.