400 de avioane private au sosit în Egipt în timpul COP27, delegații pentru climat fiind acuzați de „ipocrizie” – Cronica de Mediu

1. Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022 sau Conferința părților UNFCCC, denumită mai frecvent COP27, este cea de-a 27-a conferință a Națiunilor Unite privind schimbările climatice și a avut loc în perioada 6 noiembrie – 18 noiembrie 2022 la Sharm El Sheikh, Egipt. Un rezumat, pe scurt:

• Activistii au avut voie să protesteze doar în Zona Albastră, adică curtea pavilioanelor, unde e considerat teritoriu United Nations, organizatorul conferinței. Însă una din regulile principale e că nu pot arăta cu degetul în discursuri sau pe pancarte către cineva anume.
• Negociatorii din aproape 200 de țări au convenit pentru prima dată să înființeze un fond care să ajute țările sărace și vulnerabile să facă față dezastrelor climatice agravate de poluarea emisă de națiunile bogate. Timp de mai bine de trei decenii, națiunile în curs de dezvoltare au făcut presiuni pentru pierderile și daunele suferite, cerând țărilor industrializate, să ofere compensații pentru costurile dezastrelor naturale alimentate de încălzirea globală. Statele Unite și restul țărilor bogate au blocat cererile, de teamă că ar putea fi trase la răspundere, legal, pentru emisiile de gaze cu efect de seră care conduc la schimbările climatice. (NYTimes)
• Greenwashing a fost omniprezent, la conferință au fost prezenti sute de oameni care fac lobby pentru companii mari, precum cele din industria petrolului și propun false soluții. Nu sunt noi la COP, dar numărul lor a crescut la COP27 cu peste 30%.
• Simon Stiel, secretarul executiv al Națiunilor Unite, spune că sunt state care încearcă să pună bețe în roate în munca de la COP27. „Sunt prea multe probleme nerezolvate”, a avertizat el, sugerând un „ambuteiaj” și indicând că întâlnirile sunt sortite eșecului, că pun în pericol rezoluțiile pentru ținta de 1.5 °C.
• Uniunea Europeană a făcut ceva progrese în reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. Din 1990, emisiile din UE au scăzut cu 34%, mai jos decât ale unor țări precum Brazilia sau Indonezia. Țintele UE implică astăzi să scădem emisiile astea cu cel puțin 55% până în 2030.
• Anul acesta, EU a avut treabă să actualizeze legislația climatică și de energie pentru membri, prin pachetulFit for 55, planul pentru o tranziție justă (și negociat între statele membre, Comisia Europeană și Parlamentul European).
• După prima săptămână de COP27, Uniunea a reușit să finalizeze două documente importante. Primul este regulamentul pentru Land Use, Land Use Change and Forestry(LULUCF), un inventar al emisiilor de gaz și al eliminării lor ce țin de activitatea umană, de folosirea unui teren, sau de activități forestiere.
• S-au încheiat negocierile și pe Regulamentul de Effort Sharing, documentul care stabilește ținte naționale pentru reducerea emisiilor până în 2030 din sectoare ce țin de clădiri, feroviar, industrii mici și centrale, agricultură și deșeuri.
• La cele două se adaugă și reformaEmissions Trading System, care vine să combată schimbările climatice și care are rolul de a reduce emisiile gazelor cu efect de seră la costuri rentabile. Unele estimări arată că aceste reglementări ne pot pune, împreună, pe drumul spre o reducere de 57% în emisii, dar specialiștii spun că nu e suficient și că negocierile au tot fost dezamăgitoare – pentru cât de off track suntem de la ținta de 1.5°C.
• Se vor negocia ușoare creșteri ale NDC-urilor statelor membre aici (NDC- nationally determined contributions sunt sufletul Acordului de la Paris și al implementării țelurilor pe termen lung. E efortul fiecărei țări de a-și reduce emisiile naționale și de a se adapta la schimbările climatice). Ca și-n cazul președinției COP, negocierile UE încearcă să împace mai multe state conservatoare pe de-o parte și sectorul privat pe de alta.

Sursa: materialele publicate in aceasta saptamana de Re:Mediu | Anca Iosif | Substack

2. 400 de avioane private au sosit în Egipt în timpul COP27, în timp ce delegații pentru climat sunt acuzați de „ipocrizie”. Sursa: Dailymail.co.uk

3. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că toate țările trebuie să aleagă: ori colaborează pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, ori condamnă generațiile viitoare la o catastrofă climatică, transmite Reuters de la reuniunea pentru climă COP27 din stațiunea egipteană Sharm el-Sheikh. „Omenirea are de ales: cooperează sau piere”, a spus secretarul general. Sursa: Profit.ro

4. Declinul periculos al naturii este „fără precedent”. Ratele de extincție a speciilor „accelerează”. 1 milion de specii din opt milioane sunt în pericol să dispară. Sursa: Ipbes.net

5. Lumea trebuie să protejeze 30% din pământ și oceane până în 2030. Protejarea biodiversității este fundamentală pentru o dezvoltare rezilientă a ecosistemelor. Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) afirma ca avem nevoie să ne protejăm între 30-50% din pământul, fluviile, oceanele planetei. Momentan, protejăm, sub o formă sau alta, cam 15% din teritoriile lumii. Toate scenariile IPCC arată că pământul și oceanele vor mai continua o vreme să fie reziliente, să echilibreze, să răcească, dar că ecosistemele sunt vulnerabile și că sunt mai multe limite ale planetei care sunt deja atinse și depășite (precum poluarea apelor și a aerului). Sursa: Globalcitizen.org

6. Populația Pământului a atins pe 15 noiembrie pragul de 8 miliarde. Creșterea de la 7 miliarde de locuitori s-a produs în 12 ani, dar ONU anticipează o încetinire a ritmului – vor trece încă 15 ani până când lumea va ajunge la 9 miliarde de locuitori. În ultimii 50 de ani, ritmul de creștere al populației mondiale a scăzut de la 2% pe an la 1% pe an, dar în această perioadă numărul total s-a dublat, pragul de 4 miliarde fiind atins în 1975. Sursa: UN

7. Studenții din Barcelona vor urma un modul obligatoriu privind criza climatică din 2024. Într-o mișcare considerată a fi o premieră mondială, toți cei 14.000 de studenți vor trebui să urmeze cursul din anul universitar 2024. De asemenea, universitatea va concepe si un program de formare pe probleme climatice pentru cele 6.000 de cadre academice. Sursa: Theguardian.com

8. Brazilia, Indonezia și Republica Democrată Congo au început discuțiile pentru o alianță care are ca scop conservarea pădurilor tropicale. Pe teritoriul celor trei țări se află jumătate din pădurile tropicale ale planetei. Inițiativa i-a aparținut noului președinte al Braziliei, Lula da Silva. Brazilia a pierdut, doar anul trecut, 1,55 milioane de hectare de pădure. Sursa: TheGuardian

9. Temperaturile din Europa au crescut de două ori mai mult decât media globală a ultimilor 30 de ani. La fiecare zece ani, continentul s-a încălzit, în medie, cu 0,5 grade Celsius. Rapoartele recente arată cum creșterea temperaturii alimentează fenomene meteorologice extreme. Numărul incendiilor de vegetație din Europa a fost de patru ori mai mare decât media ultimilor 15 ani. Vara trecută, o secetă cumplită a afectat continentul şi a secat râuri importante din punct de vedere economic, la scurt timp după cele mai distrugătoare inundații. Pe de altă parte, ghețarii alpini au pierdut 30 de metri din grosimea stratului de gheață, între 1997 și 2021. Sursa: Biziday.ro

10. Luna trecută a fost cea mai caldă lună octombrie înregistrată vreodată în Europa, a anunţat Serviciul Copernicus privind schimbările climatice, după o vară marcată de temperaturi record. Sursa: Digi24

Fotografia editiei – Sursa: The New York Times Shutterstock